INACO la Bruxelles: România este chemată să creeze consilii naționale pentru productivitate până la data de 20 martie 2018 alături de celelalte state membre

24 noiembrie 2017

image

Echipa INACO s-a deplasat la Bruxelles, în perioada 21-23 noiembrie, într-o misiune economică, un adevărat tur de forță maraton în contactul cu instituțiile europene, pentru internaționalizarea companiilor românești, pentru creșterea competitivității publice și private prin contribuțiile noastre la viitorul Europei. Au avut loc întâlniri oficiale:
– la Comisia Europeană, cu comisarul Corina Crețu;
– la Parlamentul European, cu europarlamentarii Theodor Stolojan, Daniel Buda, cu Bogdan Ciobanu, policy adviser pe antreprenoriat și IMM-uri la DG Connect, cu Silviu Iubitu de la Asociația Municipiilor și cu Dick Rosche, fostul ministru al Irlandei pentru afaceri locale și mediu, dar și fost ministru al integrării europene;
– la Reprezentanța României la UE, cu ambasadoarea Luminița Odobescu și echipa sa tehnică;
– la Comitetul Economic și Social, cu ministrul pentru afaceri europene Victor Negrescu pentru lansarea Ghidului Președinției României a Consiliului European.

Una dintre temele cheie discutate ține de recomandarea UE pentru statele membre de a crea un sistem de autorități responsabile de monitorizarea evoluțiilor în materie de competitivitate, respectiv de creștere a productivității, până la data de 20 martie 2018. Inițial au fost denumite “consilii naționale de competitivitate”, acum „consilii naționale de productivitate/CNP”. În prima parte a anului 2019 urmează să fie publicat de către Comisia Europeană un raport intermediar privind progresele înregistrate în crearea acestor organisme.

Consiliile de competitivitate au ca principale obiective:
· elaborarea de analize/expertize INDEPENDENTE, în special în ceea ce privește evaluarea performanțelor în productivitate și competitivitate, precum și a politicilor cu impact asupra acestora (ex.: politica de susținere a inovării, de reducere a rigidităților pe piețele forței de muncă și de produse, de creștere a nivelului de calificare/dezvoltare a competențelor etc);
· furnizarea de informații relevante și expertiză referitoare la mecanismul de stabilire a salariilor la nivel național;
· monitorizarea implementării politicilor de competitivitate și de productivitate;
· evaluarea principalelor provocări în materie de politici și formularea de recomandări de politică, inclusiv privind punerea în aplicare a recomandărilor specifice de țară adresate statelor membre în contextul semestrului european.
Prin urmare, CNP ar trebui să contribuie la îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor naționale la nivel național prin furnizarea unor analize economice de înaltă calitate și să sprijine autoritățile în procesul de concepere și punere în aplicare efectivă a reformelor, inclusiv ca răspuns la recomandările specifice de țară.
Rolul Comisiei Europene este de a facilita coordonarea între CNP din statele membre și de a promova un schimb de opinii permanent și structurat cu acestea.

Statele membre au deplină libertate în procesul de instituire a unor asemenea structuri. CNP sunt entități independente față de orice autoritate publică. Acestea ar trebui să fie susținute de dispoziții legale naționale (cadru juridic) care să asigure un înalt grad de autonomie funcțională și de răspundere. În exercitarea atribuțiilor lor, CNP ar trebui să consulte părțile interesate relevante care participă în mod regulat la dialogul economic și social.

Un exemplu de structură similară, îl reprezintă Consiliul Fiscal – o instituție independentă, înființată prin Legea responsabilității fiscal-bugetare, având ca misiune sprijinirea activității Guvernului și Parlamentului RO în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare. Obiectivul major al Consiliului Fiscal este de a contribui la crearea și consolidarea unei culturi a responsabilității fiscal-bugetare în RO, inclusiv prin creșterea gradului de conștientizare la nivelul publicului a consecințelor asupra sustenabilității pe termen mediu și lung a unor decizii de politică fiscal-bugetară.

CNP ar trebui să beneficieze de expertiza economiștilor și statisticienilor cu renume. Unele state membre, precum Belgia și Olanda au deja astfel de organisme, iar în Danemarca, de exemplu, anual sunt publicate rapoarte/analize, precum și recomandări, referitoare la îmbunătățirea nivelului de productivitate, respectiv de competitivitate.

Rapoartele și opiniile de specialitate emise de către CNP sunt publice și sunt utilizate de autoritățile naționale în procesul de elaborare a politicilor cu impact asupra competitivității/productivității, precum și de către serviciile Comisiei Europene – ca surse de informare – în procesul de elaborare a diferitelor analize și rapoarte (ex.: rapoarte de țară, analiza aprofundată în cadrul procedurilor de deficit excesiv etc).

Cadrul de guvernanță privind creșterea competitivității și a productivității în România include: Strategia Națională pentru Competitivitate 2015-2020 (SNC, aprobată prin HG 775/2015) și Comitetul Interministerial pentru Competitivitate (înființat prin HG 236/2016), cu rol principal de monitorizare a implementării SNC 2015-2020, dar care s-a dovedit nefuncțional, complet inactiv și fără niciun rezultat în domeniu.

Așadar, în România nu există un astfel de organism public independent. Rolul INACO ca entitate neguvernamentală este de a milita pentru crearea acestui grup de lucru independent, numit Consiliul Național pentru Competitivitate și Productivitate sau Centrul de Studii Comparative pentru Competitivitate. Propunerea noastră, transmisă Ministerului pentru Mediul de Afaceri încă de la începutul acestui an, a primit răspuns pozitiv și susținerea declarativă, dar care nu s-a transpus în realitate.

image image image image