Rolul economiei româneşti în economia globală a scăzut din 1984 încoace. Avem nevoie de CoNaCo şi de o strategie de competitivitate naţională mult mai ambiţioasă şi mai pragmatică
Semnalul dat de diminuarea rolului economiei româneşti în economia globală începând cu anul 1984 şi tendinţele până în anul 2016 îmi creează insomnii. Avem nevoie de o nouă strategie de competitivitate naţională mult mai ambiţioasă şi mai pragmatică. De aceea am construit CoNaCo la sfârşitul anului trecut.
Ponderea PIB-ului României în PIB-ul global a scăzut de la 0,7% în anul 1984 – când a atins un maxim istoric – la 0,3% în anul 2011, calculat în dolari la paritatea puterii de cumpărare (Grafic nr. 1).
Cu toate acestea, standardul de viaţă în România s-a îmbunătăţit în ultimele trei decenii: PIB pe locuitor a crescut de la 3.617 dolari în anul 1980 la 12.358 dolari în anul 2011, calculat la paritatea puterii de cumpărare (Grafic nr.1).
Deşi bunăstarea românilor se va îmbunătăţi semnificativ în următorii ani, estimările internaţionale indică o continuare a diminuării rolului economiei româneşti în economia globală, ca urmare a vitezei superioare de dezvoltare a economiilor globale comparativ cu România. Acest lucru echivalează cu o pierdere de competitivitate.
Ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE)
România se înscrie în trendul descrescător înregistrat în statele din regiune: Bulgaria, Ungaria şi Slovacia (Grafic nr. 2).
România şi Cehia au o evoluţie similară a ponderii PIB-ului în PIB global în perioada analizată, dar populaţia Cehiei reprezintă puţin peste jumătate din a României.
Polonia se distanţează de aceste ţări, atingând o pondere de 0,97% din PIB global în anul 2011. De altfel, PIB-ul Poloniei pe cap de locuitor a crescut cu 14,5% în perioada 2008 – 2011, calculat în dolari la paritatea puterii de cumpărare.
Avansul statelor BRIC
În timp ce statele central şi est – europene analizate nu depăşeşte niciuna pragul de 1% din PIB global în prezent, statele BRIC au înregistrat creşteri accelerate ale ponderii PIB-ului în PIB global în perioada 2008 – 2011: Brazilia – de la 2,8% la 2,9%, India – de la 4,8% la 5,6%, China – de la 11,7% la 14,3%. PIB-ul Rusiei în PIB global a crescut uşor de la 2,99% în 2010 la 3,01% în 2011 (Grafic nr. 2).
Se impune capacitarea Consiliului Naţional pentru Competitivitate (CoNaCo)
Guvernul a stabilit prin Memorandumul cu nr. 20/22721/D.N.A. înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Competitivitate (CoNaCo) în luna octombrie 2011, organism public specializat care funcţionează pe baza unui parteneriat public – privat – academic pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti, însă fără buget, fără sediu, fără angajaţi şi fără un secretariat executiv. CoNaCo ar trebui să devină un cadru instituţional independent, similar Consiliului Fiscal necesar pentru a transcede ciclurile electorale.
Fără o fundamentare solidă a competitivităţii nu vom putea vorbi despre creşterea veniturilor şi a standardului de viaţă al românilor pe termen lung.
Competitivitatea este un capitol la care România are mult de recuperat, atât la nivel european, cât şi la nivel global.
- Productivitatea din economia românească reprezintă 43% din nivelul mediu al UE-27, în anul 2010.
- România se plasează pe locul 77 dintr-un total de 142 ţări analizate în raportul Global Competitiveness Report 2011 – 2012.
Obiectivele majore ale CoNaCo sunt:
- Definirea interesului strategic al României în această dură competiţie globală.CoNaCo trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
- Care este impactul actualelor politici publice asupra competitivităţii economiei româneşti?
- Ce rol ar trebui să joace economia românească pe piaţa europeană?
- Ce valoare specifică sau unică putem furniza pentru o afacere locală?
- Pentru ce fel de afaceri este România competitivă şi ce roluri poate ea juca pe termen lung?
- Unde investim cu prioritate resursele noastre?
- Elaborarea Strategiei Naţionale de Competitivitate România 2020.
- CoNaCo ar trebui să prezinte rapoarte publice semestriale cu privire la dinamica competitivităţii economiei româneşti. În prezent, nu există niciun organism public specializat în problemele competitivităţii care să se ocupe de acest lucru.
- România dispune de o multitudine de consilii inter-ministeriale, instituţii şi strategii disparate, care însă nu au un impact puternic în economie, iar planurile şi programele naţionale solicitate de UE nu pot înlocui o strategie naţională a competitivităţii, gândită pe termen lung.
În perioada octombrie – decembrie 2011, cei 88 de membri CoNaCo s-au reunit săptămânal la sediul Guvernului pentru a dezbate principalele temele economice direct intercorelate cu obiectivul creşterii competitivităţii României. CoNaCo are doi co-preşedinţi: Andreea Paul, din partea sectorului public, şi Irina Schrotter, din partea sectorului privat.
Pe site-ul Guvernului există o secţiune dedicată CoNaCo ce conţine informaţii de bază privind organizarea şi funcţionarea CoNaCo, la adresa http://www.gov.ro/consiliul-national-pentru-competitivitate__l1a114724.html.
De asemenea, a fost creat un forum de dezbatere publică, www.conaco.ro, deschis tuturor celor care doresc să se implice în creionarea Strategiei Naţionale de Competitivitate România 2020.
CoNaCo a definit declaraţia de competitivitate a României 2020, o viziune ambiţioasă şi curajoasă care nu se va auto-realiza fără un susţinut efort public, privat şi academic, fără o puternică contribuţie mediatică care să ducă la conturarea unei culturi româneşti a creativităţii împărtăşită de majoritate.
“Declarăm că România poate deveni inima creativităţii Europei.
Ne angajăm să investim în educaţie, să stimulăm inovaţia şi să fim competitivi.
Susţinem promovarea valorii, leadership-ul responsabil şi protejarea naturii, culturii şi tradiţiilor.
Promitem să fim uniţi şi să creăm un viitor pentru copiii noştri, să oferim şi să susţinem condiţii de viaţă atractive pentru toţi şi să fim între primele şapte economii competitive din Europa.”
Cehii şi-au definit obiectivul strategic până în anul 2020 într-un document similar de Strategie: să devină al 5-lea cel mai puternic centru de cercetare şi inovare din Uniunea Europeană. Nemţii vor să aibă cea mai eficientă economie verde din UE etc. Cred că România poate deveni inima creativităţii Europei. Detalii aici.
Comentarii 10
„Cifrele scot scantei” ne invata un distins dascal (poate ar fi trebuit sa scriu cu D mare).Marele neajuns al cifrelor macro este ca lucreaza cu medii, motiv pentru care nu putem afla, intui mai bine zis decat trendul.Conteaza foarte mult si baza la care ne raportam.Evenimentele din 2008 – 2009 clar bulverseaza statisticile.Chiar a fost pusa intrebarea daca nu ar trebui „resetate” contoarele datorita rapiditatii cu care tot apar transformari.Concret, in ianuarie 2012 a aparut si raportul ” Uncertainties and Vulnerabilities” al The world Bank (staff-ul I.B.R.D.).Nu cred ca datele expuse in blog au tinut cont si de acest raport (nu contest valoarea de adevar, cifrele nu mint!)…un exemplu de eroare de interpretare ar fi ca, datorita faptului ca la ultimul recensamant Romania are o populatie de aprox 18 mil, ei bine urmarea ar fi ca sigur vom avea o crestere de productivitate a muncii.Una e sa imparti PIB-ul la 21 – 22 mil si alta e sa imparti la 18.Deci ?!
Dinamica demografica nu schimba cu nimic pe cifrele istorice rolul economiei romanesti in economia globala.
Rolul sau…locul ? pentru ca daca d.p.d.v. al economiei globale avem un rol pozitiv de consumator, d.p.d.v. al meu…eu zic ca avem un rol negativ. Conteaza mult cauzele si/efectele nu numai rezultatul.
@ Andreea Paul Vass
Desigur, scăderea PIB-ului din 1984 a avut legătură cu plata datoriilor şi începerea megalomaniei numită Centru Civic – Casa Poporului.
Eu mă îndoiesc că vorbim despre un maxim istoric, România la început de secol cred că era cu mult mai puternică decât în 1984.
Nu se poate face o comparaţie cu PIB-ul în dolari din 1980, fie el şi exprimat la „Puterea de Cumpărare”, pentru că în 1980 dolarul nu era cotat la bursă şi stabilit de un fixing de schimb după cum dorea guvernul. Dacă vă amintiţi, în 1989 românii cumpărau dolarul (când puteau să cumpere ceva dolari) cu 36 de lei şi îl vindeau cu 18 lei… era ceva total arbitrar.
Altfel 3.617 dolari însemnau 32. 553 pâini de doi lei (sau dublu cu celălalt preţ al dolarului), 12.358 înseamnă 45.587 pâini de 90 de bani, iar pâinea este 90 de bani astăzi ca preţ reglementat de piaţă, în timp ce pâinea de doi lei era rezultatul mercurialului.
Deci sunt două diferenţe majore care indică că nu putem face astfel de comparaţii.
Eu ştiu că se dau previziuni economice până în 2016. Dar după două luni în care economia României a căzut, după ce văd că se ia hotărârea creşterilor salariilor care va provoca inflaţie, după creşterea preţului la alimente şi la energie care va duce încă şi mai mult inflaţia în sus… a spune că România are creştere a PIB-ul estimat în dolari şi încă un salt de 1500 de dolari în patru ani… mi se pare extrem de exagerat.
România a pierdut şi Industria şi Agricultura, nu mai are deci infrastructura pentru a avea creştere economică. Nu mai are nici tehnologia, nici „meseriaşii”, nu mai are nici oportunitatea unei pieţe de desfacere. România este astăzi într-o situaţie asemănătoare cu cea de dinainte de primul război mondial, minus resursele sale naturale pe care politicienii le-au cam înstrăinat şi le înstrăinează. Trebuie să reclădim şi, în loc de asta, politicienii nu fac altceva decât să vândă cât mai rapid tot ceea ce poate fi vândut că mâine vin la putere alţii şi ei nu vor mai putea lua comisioane sau ce anume îi face pe ei să le placă astfel de vânzări. Mai nou suntem pe cale să vindem şi gazele de şist bituminos (altă sursă de poluare, dacă tot veni vorba).
Dacă nu construim o economie românească reală, din cea care să producă ceva pe care apoi să-l consumăm, dacă tot ce produce România are la bază capitaluri străine… cum ar putea să creştem? Puţinii români care fac bani în România, cum ar fi „regii asfaltului” or cămătarii de terenuri ce trec de la stat în buzunare private, cheltuiesc banii pe chestii de import, cum ar fi maşini de un milion de euro, şi vacanţe în ţările calde, să nu simtă cele trei luni de iarnă (centrala de la vilă consumă mulţi bani)… deci nici măcar ei nu investesc profiturile lor în economia Românească. La noi există un PIB preponderent bazat pe servicii şi comerţ (mai mult de 50% din PIB). Dacă mai scădem şi 10% impozite nete… rămân cam 40% industrie, construcţii, agricultură.
Recunosc că nu sunt optimist. Deloc optimist. PIB-ul României se bazează pe chestii rezolvabile prin împrumuturi, că produse Made in Romania nu sunt.
,,Mă rad” de ceea ce citesc! ,,Bunastarea romanilor se va imbunatati”…..Moromete avea o vorba ,,pe ce te bazezi?” când spui asta?
De ce tot bati apa-n piua pe tema creativitatii? De ce nu zici nimic de producția de bunuri industrale si produse agricole bazate pe capitalul românesc? Creativitate dar in situația in care România nu mai are industrie proprie, când majoritatea exploatatiilor agricole sunt cu investiții străine? In ce domeniu sa fim creativi? Muzica? Pictura?
Andreea, bati campii, scuza-mă ca iti spun asta! Care este obiectivul strategic al României pt anul 2020? Acela de importatori de produse alimentate si industriale? Secundare obiectivele strategice pe domenii: învățământ, sanatate, cercetare, ordine publica, apărare, industrie etc. Avem? Singurul obiectiv strategic care a fost fixat si atins a fost cel al destructurarii, dezindustrializarii. fragmentarea terenului agricol, distrugerea industriilor din România! Dacă in1989, România asa cum era ea, figura pe locuri destul de bune in clasamentul mondial la petrochimie, producția de otel etc., avea o flota de vase comerciale deloc de neglijat, o producție agricolă foarte buna, la 20 de ani suntem praf! Aproape nimic nu se mai produce in România….totul se importa! Exemplul cel mai concludent este usturoiul importat din China!
Sa iti mai spun de fixatia mea cu autostrazile? Parca dl. Băsescu spunea ca nu avem nevoie de autostrazi….
“Aici suntem ăştia ai noştri, mămică, de când ne ştim” « Motanul Incaltat
,,Ne angajam sa investim in educație…”, ,,promovarea valorii, a leadership-ului…” Andreea, cine te mai crede? Realitatea te combate cu fapte! Ce Leadership si investiție in educație când copii mor in fosa septica din curtea școlii? In 2012 in România exista scoli cu toalete in curte (ca si multe gospodarii), pe calea ferată se parcurge același traseu in mai mult timp ca in 1989….produsele agricole se importa, drumurile sunt praf, sănătatea e la pământ…deci unde este obiectivul strategic si Leadership-ul ăla?
@ Andreea Paul Vass….nu stiu dacă ai urmărit emisiunea ,,România, te iubesc!” de duminica, 18.03.2012, ora 18.00….despre acel tânăr care a explicat cât de ,,repede” a obținut finanțarea europeană, câți din ei i-a folosit efectiv, consultantii luând cea mai mare parte….cum este obligat sa cumpere aproape toate dotarile din Germania, inclusiv cuie, suruburi…..si îmi spui ca avem producție interna! Dar cu cât importam kg de carne de porc, ai văzut? Stii? In ppt-urile pe care le copiezi, nu gasesti asemenea date?
Dar despre harababura dintre MAE, MCTI referitoare la ACTA, ce mai spui? Exemplu de eficiența a structurilor statului, ăla suplu si reformat….arunca pisica de la Valerian Vreme la nu’sh ce angajat de pe la ambasada României la Tokyo
@ Andreea Paul Vass….macroeconoama lu’ mama, lamureste-mă odată si pe mine, cum naiba e cu construcția asta de autostrazi, ca îmi prezinti mereu câte mii de km ati realizat….in realitate, toate termenele sunt depasite cu mult…din varii motive, acum fiind de vina zapada! Banii, probabil ca au fost platiti…. In alta ordine de idei, nu crezi ca incompetenta autorităților in privința deszapezirii ar trebui pedepsita, ca si agenții economici privati care nu si-au făcut treaba?
Amenzile stiu ca sunt usturatoare pentru cei care intarzie si ca se aplica doar incepand cu mandatul fostei doamne ministru. Acum s-au intetit.