Absorbţia banilor europeni a dus la o creştere cu peste 10% a PIB-ului în ultimul deceniu
La împlinirea a 10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană este important să căutăm răspunsurile la câteva întrebări cheie legate de numărul de locuri de muncă nou create şi a firmelor beneficiare de fonduri europene, dar şi avantajele economice ale apartenenţei României la UE. Am adresat recent aceste întrebări Ministerului Fondurilor Europene:
- Care sunt implicaţiile economice şi sociale ale apartenenţei României la Uniunea Europeană?
- Câte firme au beneficiat de fonduri europene nerambursabile din anul 2007 şi până în prezent? Care este cuantumul acestor fonduri?
- Câte locuri de muncă s-au creat în urma absorbţiei fondurilor europene?
Iată cele 10 avantaje ale absobţiei banilor europeni de la momentul aderării României până în prezent, rezultate în urma rulării a două scenarii într-un studiu de impact, şi anume scenariul „standard cu fonduri” – în care sunt incluse instrumentele structurale accesate şi scenariul „fără fonduri” – în care fondurile europene nu sunt luate în considerare. Din compararea celor două scenarii a rezultat o estimare a consecinţelor macroeconomice ale instrumentelor structurale în România:
- PIB este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absenţa utilizării fondurilor europene, ca efect net pozitiv, în decursul perioadei 2008-2015. Dacă în perioada 2013-2014 nu s-ar fi absorbit cele peste 6 mld. euro, România nu ar fi înregistrat creştere economică.
- 8219 firme au beneficiat de fonduri structurale şi de coeziune (FSC) în perioada 2007-2016 (microîntreprinderi, IMM, întreprinderi mari şi furnizori de formare profesională conform OG nr. 29/2007 cu modificările şi completările ulterioare) care au încheiat contracte de finanţare în valoare totală de 28,68 mld. lei, din care 14,48 mld. lei fonduri UE – echivalentul unui beneficiu mediu de 1,7 milioane lei/firmă din fonduri europene.
- 41.514 locuri de muncă noi au fost create în perioada 2007-2016 ca urmare a proiectelor implementate şi finanţate din FSC.
- Productivitatea muncii, calculată ca raport între valoarea adăugată brută şi ocupare este cu 3,1 mai mare faţă de scenariul „fără fonduri”.
- Distribuţia pe sectoare a efectivului net al fondurior europene asupra productivităţii muncii reflectă o influenţă semnificativă în sectorul serviciilor de piaţă, unde valoarea acestui indicator este cu 2,3% mai ridicată decât în scenariul ce exclude fondurile UE.
- Consumul privat este cu 19% mai mare faţă de ipoteza în care nu ar fi fost implementate fondurile europene.
- Rata şomajului a fost cu 3,1 puncte procentuale mai scăzută, la sfârşitul anului 2015, decât ar fi fost în scenariul „fără fonduri”.
- Estimarea cu privire la rata de ocupare indică o majorare cu 3,8 procente, la finele anului 2015.
- Remuneraţia medie a unui salariat a crescut cu 25,4%, cumulat 2008-2015, comparativ cu situaţia simulată a neimplementării fondurilor europene.
- Creşterea cumulată a exporturilor de bunuri şi servicii în scenariul „cu fonduri” este cu 3 puncte procentuale mai mare faţă de scenariul lipsei fondurilor, în timp ce importurile de bunuri şi servicii cu 14,4% mai mari.
Aceste estimări sunt rezultatul unei analize realizate de către Comisia Naţională de Prognoză la care Ministerul Fondurilor Europene s-a raportat atunci când mi-a răspuns la interpelarea parlamentară pe care am adresat-o în data de 28 noiembrie a.c. şi la care am primit astăzi acest răspuns.
Comentarii 0