Consiliul National pentru Competitivitate

Inclestarea dintre masinaria guvernamentala si afaceri este feroce. Dovada stau scrasnetele metalice si scanteile din privirile unui antreprenor sau ale unui angajat care se loveste de slaba performanta a administratiei publice. Rezultatul? Slaba calitate a politicilor publice din Romania. Am gandit si lansat o solutie. Problema competitivitatii nu a facut niciodata subiect veritabil de ingrijorare publica si dezbatere politica. A avut nevoie de doi ani pentru a-si gasi locul potrivit intr-un program de guvernare. Este vorba despre o inovatie institutionala: Consiliul National pentru Competitivitate.

Infiintarea Consiliului National pentru Competitivitate vine ca raspuns la nevoia de a creste calitatea politicilor publice din Romania si a imbunatati performantele administratiei publice.

I.    De ce aveam nevoie de un Consiliu Național pentru Competitivitate?

• Competitivitatea este un capitol la care România are mult de recuperat, atât la nivel european, cât şi la nivel global.
  • Productivitatea din economia românească reprezintă 42% din nivelul mediu al UE-27, în anul 2010.
  • La nivel global, indicatorul competitivităţii plasează România pe locul 77 dintr-un total de 142 ţări analizate, în anul 2010.
• România nu dispunea de un organism public specializat în problemele competitivităţii, ci de o multitudine de consilii inter-ministeriale, instituţii şi strategii disparate, fără un impact puternic în economie. Planurile şi programele naţionale solicitate de Uniunea Europeană nu pot înlocui o strategie naţională a competitivităţii, gândită pe termen lung.
• Crearea Consiliului Naţional pentru Competitivitate reprezintă inovaţia instituţională care pune bazele unei abordări unitare, strategice şi focalizate a competitivităţii româneşti, premisa necesară pentru recuperarea decalajelor de performanţă pe scena europeană şi globală a competiţiei.

II.     Ce înseamnă Consiliul Naţional pentru Competitivitate (CoNaCo)

• Organism public specializat - think tank guvernamental - bazat pe un parteneriat public-privat, constituind o platformă de dialog autentic pentru garantarea unei economii competitive.

III.  Obiectivele CoNaCo

• Elaborarea Strategiei Naționale de Competitivitate România 2020.
• Abordarea unitară, strategică şi focalizată a competitivităţii româneşti.
• Fundamentarea politicilor publice şi a strategiilor sectoriale şi intersectoriale prin:

1. Analiza sistematică a pieţelor, a factorilor interni şi internaţionali.
2. Armonizarea strategiilor de export cu cele de competitivitate şi inovare. 
3. Monitorizarea progreselor, rezultatelor şi impactului măsurilor, instrumentelor şi mecanismelor de susţinere a competitivităţii.
4. Mediatizarea acţiunilor, programelor şi măsurilor ce vizează creşterea competitivităţii.

Întrebările la care va răspunde CoNaCo

• Care este impactul actualelor politici publice asupra competitivităţii economiei româneşti? 
• Ce rol ar trebui să joace economia românească pe piaţa europeană? 
• Ce valoare specifică sau unică putem furniza pentru o afacere locală? 
• Pentru ce fel de afaceri este România competitivă şi ce roluri poate ea juca pe termen lung? 
• Unde investim cu prioritate resursele noastre? 

IV.      Structura CoNaCo

Co-președinți: Andreea Paul (Vass), din partea mediului public, și Irina Schrotter, din partea mediului privat.

Membri CoNaCo:  

• Ministerul Administraţiei şi Internelor, http://www.mai.gov.ro/Home/index.htm
• Ministerul Finanţelor Publice, http://www.mfinante.ro/acasa.html?method=inceput&pagina=acasa 
• Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, http://www.minind.ro/
• Ministerul Afacerilor Externe , http://www.mae.ro/
• Ministerul Afacerilor Europene, http://www.dae.gov.ro/ 
• Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, http://www.mt.ro/ 
• Ministerul Mediului şi Pădurilor , http://www.mmediu.ro/
• Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, http://www.mdrl.ro/ 
• Ministerul Apărării Naționale, http://www.mapn.gov.ro/ 
• Ministerul Culturii și Patrimoniului Național,  http://www.cultura.ro/
• Ministerul Justiției , http://www.just.ro/ 
• Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale , http://www.mcsi.ro/
• Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale , http://www.mmuncii.ro/ro/
• Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului , http://www.edu.ro/index.php
• Ministerul Sănătății , http://www.ms.ro/
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,  http://www.madr.ro/
• Banca Națională a României, http://www.bnro.ro/Home.aspx
• Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, http://www.romtradeinvest.ro/
• Institutul Național de Statistică ,  http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do
• Comisia Națională de Prognoză, http://www.cnp.ro/ 
• Academia Română, http://www.acad.ro/ 
• Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe – Ionescu Șișești, http://www.asas.ro/ 
• Academia de Studii Economice din București,  http://www.ase.ro/
• Automobile Dacia , http://www.daciagroup.com/
• OMV Petrom,  www.petrom.ro  
• Banca Comercială Română (BCR), https://www.bcr.ro/bcrro
• Raiffeisen Bank, http://www.raiffeisen.ro/prima-pagina?redirectare=false
• British American Tobacco,  http://www.bat.com/
• Philip Morris Trading, http://www.pmi.com/marketpages/pages/market_en_ro.aspx
• Honeywell Technnologies, http://www.honeywell.com/sites/htsl/ 
• Regia Autonomă de Transport București, http://www.ratb.ro/ 
• Consiliul Investitorilor Străini, http://www.fic.ro/ 
• AmCham Romania, http://www.amcham.ro/ 
• Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), http://www.aneir-cpce.ro/
• Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) , http://www.apia.ro/index.php?page=buletin-statistic 
• Asociația Română pentru industria electronica și software (ARIES), http://www.aries.ro/ 
• Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), http://www.aoar.ro/
• Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, (CNIPMMR), http://www.cnipmmr.ro/despre.htm 
• Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), http://www.ptir.ro/
• Uniunea Generală a Industriașilor din România  (UGIR)
• Uniunea Generală a Industriașilor din România 1903 (UGIR 1903)
• Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), http://www.ccib.ro/
• Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie Bilaterale din România, http://www.bilateralchambers.ro/ro/home/
• Camera de Comerț și Industrie Britanică – Română, http://www.brcconline.eu/ 
• Camera de Comerț Italiană pentru România , http://www.cameradicommercio.ro/index.php?page=CHI
• Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România, http://www.ccifer.ro/ro/prezentarea-ccifer.html
• Camera de Comerț România – Maroc
• Asociația Brokerilor , http://www.asociatiabrokerilor.ro/
• Asociația Română a Băncilor (ARB), http://www.arb.ro/
• Asociația Română a Petrolului (ARP), http://www.arpetrol.ro/ro
• Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), http://amrcr.ro/
• Asociația Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), http://www.acue.ro/
• Fundația Română pentru Promovarea Calității  (ONG), http://www.frpc.ro/ 
• Merck Sharp & Dohme Romania, http://www.merck.com/index.html
• GlaxoSmithKline, http://www.gsk.ro/home.aspx
• Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente,  http://www.arpim.ro/
• Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România
• Parlamentul European, Europarlamentarii români, http://www.europarl.europa.eu/portal/ro
• GEA Strategy&Consulting, http://www.geaconsulting.ro/
• Asociaţia Beneficiarilor Bursei Speciale Guvernul României, http://www.abbsgr.ro/
• Global Romanian Society for Young Professionals, http://www.mygrasp.org/
• IRSCA Gifted Education, http://www.irsca.ro/
• Departamentul pentru Comerț Exterior, MECMA, http://www.dce.gov.ro/
• EximBank , http://www.eximbank.ro/
• PwC Romania, http://www.pwc.com/ro/en
• Asociaţia patronală a industriei de software şi servicii (ANIS), http://www.anis.ro/
• Transparency International Romania, http://www.transparency.org.ro/
• Liga Studenţilor Români din Străinătate, http://www.lsrs.ro/
• Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), http://www.anat.ro/
• Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), http://www.anrmap.ro/indexro.php
• Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), http://www.apapr.ro/
• Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), http://www.anpc.gov.ro/anpc/index.php 
• Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din România (ANPCPPSR), http://www.anpcppsr.ro/
• Asociația de Standardizare din România (ASRO), http://www.asro.ro/
• Alianța Colegiilor Centenare, http://liceecentenare.ro/ 
• Point Public Affairs, http://www.pointpa.ro/
• Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), http://www.cnvmr.ro/
• Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), http://www.anre.ro/
• Romalimenta – Federația patronală română din industria alimentară, http://www.romalimenta.ro/
• Franklin Templeton Investments, http://www.franklintempleton.ro/ 
• Universitatea Tehnică de Construcții București, http://www.utcb.ro/utcb/relatii_internationale.html
• Agenția Națională pentru Resurse Minerale, http://www.namr.ro/
• Uniunea Națională a Transportatorilor rutieri din România (UNTRR), http://www.untrr.ro/ 
• S.C. RAJA S.A. Constanta, http://rajac.ro/

V.       Starea economiei românești conform raportului Global Competitiveness Report 2011 – 2012

• Raportul global al competitivității 2011-2012 plasează România pe locul 77 din 142 țări evaluate, cu 4,1 puncte obținute din maximum 7 posibile.
  • În cadrul celor 27 de state din Uniunea Europeană, România este pe locul 26, devansând doar Grecia.
  • Puncte tari pentru România:
    • Locul 4 la nivelul scăzut al taxelor vamale.
    • Locul 15 în ceea ce priveşte costurile de concediere.
    • Locul 23 pentru rata ridicată de şcolarizare în sistemul universitar.
    • Locul 36 din punct de vedere al gradului de protecţie pentru investitori.
    • Locul 34, respectiv locul 40 la uşurinţa de a face afaceri, ca număr de proceduri, respectiv ca număr de zile necesare pentru a începe o afacere.
    • Locul 42 la gradul de penetrare al conexiunii Internet în bandă largă.
    • Locul 45 la calitatea educației în domeniul științelor exacte.
    • Vulnerabilităţi:
      • Locul 140 la gradul de transparenţă al procesului decizional de la nivel guvernamental.
      • Locul 139 la calitatea infrastructurii, cele mai mari probleme fiind infrastructura rutieră (locul 137) şi infrastructura portuară (locul 128).
      • Locul 137 pentru gradul de cooperare între angajat și angajator.
      • Locul 135 pentru gradul de impozitare.
      • Locul 122 la eficiența cadrului legal în rezolvarea conflictelor.
      • Locul 116 la gradul de dezvoltare al clusterelor.
      • Locul 115 la disponibilitatea celor mai noi tehnologii. 
      • Locul 115 la colaborarea dintre universități și mediul de afaceri în domeniul cercetare – dezvoltare. 
      • Locul 104 la oferta de servicii financiare.
      • Locul 102 la gradul de sofisticare al afacerilor.
      • Locul 99 la calitatea instituțiilor.

VI.     Modele europene si industriale ale Consiliului National pentru Competitivitate

Irlanda

Irlanda a instituit Consiliul National pentru Competitivitate inca din anul 1997. Consiliul raporteaza direct Prim-ministrului. In componenta Consiliului intra membri numiti de Ministerul pentru Intreprinderi, Comert si Inovare, reprezentanti ai patronatelor si sindicatelor si experti in domeniul competitivitatii. Scopul Consiliului National pentru Competitivitate este de a oferi un standard de viata superior pentru cetatenii irlandezi. Institutia analizeaza aspectele cheie ale competitivitatii economiei irlandeze si face recomandari asupra politicilor necesare pentru a stimula competitivitatea acesteia. Cadrul de analiza pe care se bazeaza institutia are forma piramidala. La baza acesteia se regasesc domenii care sunt modelate de politicile publice: mediul de afaceri, infrastructura fizica, infrastructura informationala. Pe nivelul superior se regasesc performanta mediului de afaceri, productivitatea, preturile si costurile, oferta de munca. Toate acestea conduc, in varful piramidei, la crestere economica sustenabila.

Consiliul National pentru Competitivitate al Irlandei publica anual un raport al competitivitatii, structurat in doua volume. Unul dintre ele vizeaza indicatorii si pozitia Irlandei in raport cu alte 17 economii si cu mediile OCDE si UE. Cel de-al doilea raport vizeaza provocarile competitivitatii economiei irlandeze si politicile publice necesare pentru a aborda aceste provocari.

Grecia

Grecia a instituit Consiliul National pentru Competitivitate si Dezvoltare in anul 2003. Ministerul pentru Dezvoltare Regionala si Competitivitate stabileste membrii comisiei permanente a Consiliului. La intalnirile Consiliului sunt invitati reprezentanti din mediul public si privat. Scopul acestuia este sa realizeze si sa monitorizeze implementarea Strategiei pentru Competitivitate si Dezvoltare Nationala, impreuna cu partenerii sociali. Consiliul elaboreaza propuneri si puncte de vedere asupra imbunatatirii competitivitatii economiei elene, pe termen scurt, mediu si lung. In cadrul acestuia, se analizeaza activitatile si deciziile luate de Consiliul European pentru Competitivitate. Consiliul National pentru Competitivitate al Greciei publica anual un raport al competitivitatii, dar si rapoarte periodice speciale privind competitivitatea.

Croatia

Croatia beneficiaza de aceasta inovatie institutionala inca din anul 2002, aceasta fiind creata la initiativa mediului de afaceri si a patronatelor, pe baza hotararii luate de Guvernul croat.Consiliul este un organism consultativ independent alcatuit din 23 membri si patru grupuri cheie de interese: mediul de afaceri, guvernul, sindicatele si comunitatea academica. Scopul principal al Consiliului National pentru Competitivitate accelerarea competitivitatii economiei croate.

Macedonia

Consiliul National pentru Antreprenoriat si Competitivitate a fost creat in anul 2002. Consiliul reprezinta un forum pentru dialog constructiv intre partenerii publici si cei privati pentru a defini prioritatile nationale, pentru a lua masuri strategice si pentru a monitoriza rezultatele. Scopul principal este acela de a transfera agenda competitivitatii si antreprenoriatului dinspre sectorul public catre cel privat. Institutia primeste sprijin profesional si administrativ in cadrul unui proiect administrat de USAID.

Serbia

Consiliul National al Competitivitatii a fost creat in anul 2008.Obiectivul acestei institutii este de a sprijini eforturile sistematice si institutionalizate pentru a imbunatati competitivitatea economiei nationale, prin intermediul cooperarii intre Guvern, sectorul privat si mediul academic. In cadrul Consiliului s-au format grupuri de lucru pe domeniile: eficienta energetica, infrastructura, eficienta pietei bunurilor, eficienta pietei muncii, capital uman, inovare, eficienta administratiei publice.Membrii institutiei realizeaza analize privind indicatorii de performanta la capitolul competitivitate, pe baza rapoartelor publicate de World Economic Forum, World Bank si OCDE. Pe 21 ianuarie 2010, Guvernul adoptat un set de masuri propuse de aceasta institutie pentru a imbunatati competitivitatea economica a tarii.

Filipine

Consiliul National al Competitivitatii din Filipine a fost creat in anul 2006, fiind o platforma public-privata, initiata la ordinul Presedintelui, in vederea imbunatatirii competitivitatii economiei. Consiliul beneficiaza de o dubla presedintie, din partea mediului public si privat.Institutia se concentreaza pe: dezvoltarea unor resurselor umane competitive, instituirea unui management eficient in sectorul public, asigurarea accesului la finantare pentru intreprinderi, imbunatatirea costurilor de tranzactie si a fluxurilor, modernizarea infrastructurii, costuri competitive ale energiei si legislatie. Fiecare dintre domeniile de mai sus este analizat in cadrul grupurilor de lucru la care participa membri din sectorul public si privat, camerele locale si straine de comert si asociatii industriale. Exista si membri care se ocupa efectiv cu partea legislativa si judiciara. In stransa colaborare cu Consiliul se afla departamentul anticoruptie si forumul pentru dezvoltarea tarii.

Singapore

Comitetul pentru Competitivitate a fost creat in anul 1997, pentru a propune politici publice in vederea iesirii din criza si pentru a intari competitivitatea economica a tarii. Obectivul principal al acestuia a fost asigurarea competitivitatii economice a tarii pe termen lung, prin realizarea unei strategii in acest sens. Comitetul a fost condus de sectorul privat si a elaborat in anul 1998 un raport care a fost prezentat Guvernului.

Armenia

Consiliul National pentru Competitivitate a fost lansat in anul 2007 de catre Guvern. Consiliul este construit in parteneriat public-privat, avand un mandat national pentru promovarea dezvoltarii economice sustenabile si pentru a stimula competitivitatea tarii. Misiunea Consiliului este de a dezvolta si implementa proiecte strategice de investitii, de a asigura infrastructura si capacitatea necesare pentru aceste proiecte si de a implementa politici in vederea stimularii productivitatii.

Emiratele Arabe Unite

Consiliul pentru Competitivitate a fost creat in anul 2009. Este format din 18 reprezentanti din cele 7 Emirate, dintre care 8 membri la nivel federal, 7 membri la nivel local si 3 membri din sectorul privat. Obiectivul Consiliului este de a pune in aplicare politici pentru stimularea competitivitatii Emiratelor Arabe Unite in vederea obtinerii unei cresteri sustenabile si a prosperitatii. Mandatul Consiliului este acela de a realiza agenda de competitivitate a Emiratelor prin implementarea unei strategii pentru competitivitate, politici si initiative care sa sustina strategia, publicarea de rapoarte regulate pentru a evalua competitivitatea nationala, crearea unui dialog intre sectorul public si cel privat, analiza permanenta a competitivitatii si a implementarii initiativelor.

Egipt

Consiliul National pentru Competitivitate a fost creat in anul 2004. Institutia este condusa reprezentanti din mediul de afaceri si din mediul academic, fiind prima organizatie non-guvernamentala care abordeaza problema competitivitatii nationale. Misiunea sa este sa amelioreze calitatea vietii pentru cetatenii egipteni, in cadrul unei platforme care sa reuneasca mediul de afaceri, Guvernul, mediul academic si societatea civila, in vederea cresterii sustinerii politicilor care stimuleaza competitivitatea. Cele 3 domenii majore avute in vedere sunt: resurse umane, stabilitate macroeconomica si inovare.

Mauritania

Consiliul National pentru Productivitate si Competitivitate a fost creat in anul 1999. Consiliul este un organism tripartit cu mandat national. In cadrul acestuia exista reprezentanti ai Guvernului, ai sectorului privat si ai sindicatelor. Obiectivul principal este dezvoltarea unei culturi a productivitatii in Mauritania. Alaturi de acesta se afla crearea unei viziuni comune, asigurarea sprijinului comun pentru atingerea obiectivelor si mobilizarea resurselor la toate nivelurile.

VII.    Competitivitatea economiei romanesti in clasamente internationale (Global Competitiveness Report 2010-2011, World Economic Forum)

• Raportul competitivitatii globale 2010-2011 plaseaza Romania pe locul 67 din 139 tari evaluate, cu 4.16 puncte obtinute din maximum 7 posibile. Fata de anul anterior, raportat la acelasi numar de tari, Romania isi mentine locul 67.

• In cadrul celor 27 de state din Uniunea Europeana, Romania este pe locul 24, pozitionandu-se mai bine decat Letonia, Bulgaria si Grecia.

• Cele mai bune rezultate le-am obtinut la pilonii marimea pietei (locul 43/139 tari), invatamantul universitar (locul 54/139 tari), abilitatile tehnologice si capacitatea de adoptare a noilor tehnologii pentru cresterea productivitatii (locul 58/139 tari), toate cuprinse in categoria catalizatorilor eficientei. De altfel, economia Romaniei se afla in stadiul economiei bazate pe eficienta.

• In cadrul celorlalti piloni, Romania are avantaje competitive importante la gradul de protectie al investitorilor (locul 33/139 tari), gradul de penetrare al telefoniei mobile (locul 36/139 tari), datoria guvernamentala (locul 38/139 tari), prevalenta HIV (locul 22/139 tari) si la impactul redus al terorismului, crimelor si violentelor asupra costurilor suportate de mediul de afaceri (locurile 27 si 32 din 139 tari).   

• Cele mai slabe performante au fost obtinute la pilonii gradul de sofisticare al afacerilor (locul 93/139 tari), infrastructura (locul 92/139 tari), gradul de inovare (locul 87/139 tari) si calitatea institutiilor (locul 81/139 tari).

  • In cadrul acestor piloni, economia romaneasca a inregistrat dezavantaje competitive importante in urmatoarele domenii:  productia locala (locul 93/139 tari), calitatea productiei locale (locul 92/139 tari), gradul de dezvoltare al clusterelor (locul 133/139 tari), lantul de distributie (locul 110/139 tari), controlul distributiei (locul 105/139 tari), calitatea infrastructurii rutiere (locul 134/139 tari), calitatea infrastructurii maritime (locul 122/139 tari), calitatea infrastructurii de transport aerian (locul 102/139 tari), cheltuielile companiilor cu C&D (locul 103/139 tari), colaborarea dintre universitati si industrie in domeniul C&D (locul 103/139 tari), achizitiile publice de produse ce tehnologice avansate (locul 105/139 tari), risipa fondurilor publice (locul 84/139 tari), increderea publica in politicieni (locul 116/139 tari), favoritism in luarea deciziilor guvernului (locul 123/139 tari), cheltuirea ineficienta a banului public (locul 110/139 tari), eficienta cadrului legal in rezolvarea conflictelor (locul 115/139 tari), transparenta politicii guvernului (locul 137/139).

• In cadrul celorlalti piloni, Romania are dezavantaje competitive importante la rigiditatea pietei muncii (locul 114/139 tari), “migratia creierelor” (locul 116/139 tari), efectele taxarii, (locul 131/139 tari), costurile politicii agricole (locul 130/139), echilibrul bugetului public (locul 118/139 tari), oferta de servicii financiare (locul 104/139 tari), accesul la servicii financiare (locul 100/139 tari), absorbtia de tehnologie la nivel de firma (locul 108/139 tari).

• Cei mai problematici factori pentru mediul de afaceri sunt, in aceasta ordine: accesul la finantare, oferta neadecvata de infrastructura, birocratia guvernamentala ineficienta, impozitare, reglementari fiscale, urmate de instabilitate politica si coruptie.

• In cadrul acestor piloni, economia romaneasca a inregistrat avantaje competitive in urmatoarele domenii:  rata de scolarizare in invatamantul universitar (locul 22/139 tari ), calitatea educatiei in domeniul stiintei si matematicii (locul 43/139 tari), numarul de proceduri necesar pentru a incepe o afacere (locul 34/139 tari), timpul necesar pentru a incepe o afacere (locul 34/139 tari), prevalenta barierelor comerciale (locul 42/139 tari), taxe vamale (locul 4/139 tari), costul de concediere (locul 15/139 tari), corelatia dintre salariu si productivitate (locul 33/139 tari), gradul de penetrare al conexiunii Internet in banda larga (locul 43/139 tari), banda de latime a conexiuniulor Internet (locul 16/139 tari).          

Surse:

http://www3.weforum.org/docs/WEF_GlobalCompetitivenessReport_2010-11.pdf

http://www.konkurentnost.hr/Default.aspx?sec=37

http://www.competitiveness.ie/aboutus/

http://www.competitive-greece.gr/council/identity/36/article/11528/Article.aspx?lan=1

http://www.competitive.org.ph/

http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/apcity/unpan004867.pdf

http://hbr.org/product/singapore-committee-on-singapore-s-competitiveness/an/HKU033-PDF-ENG

http://www.ecc.ae/en/about_ecc.aspx

http://www.birthrightarmenia.org/pages.php?al=ncca

http://www.konkurentnasrbija.gov.rs/d454/Home/WELCOME.html

http://www.usaid.gov/locations/europe_eurasia/press/success/necc.html

http://www.compete.org/gcc/organizations/egyptian-national-competitiveness-council/

http://www.oecd.org/dataoecd/56/33/44965788.pdf

http://test.npccmauritius.com/index.php?option=com_content&view=article&id=45&Itemid=27

http://www.gkpnet.org/user/profile/organizationProfile.do?id=1132