Bani, Biserică, Bani, Transparenţă

5 ianuarie 2014   |  21 comentarii

ÎNTREBARE CIVICĂ: avem dreptul să aflam si sa dezbatem proiectele bisericii, sa ne gândim la finanțarea lor din bani publici, deci ai noștri?

DE CE ACEASTĂ TEMĂ? Scrisoarea BOR către primării și prefecturi de solicitare de fonduri pentru definitivarea Catedralei Neamului. Logic, atâta timp cât banii provin din fonduri publice, este necesară reala consultare a cetățeanului. Catedrala Neamului, dar nu este singurul proiect în această situaţie, practic devine un proiect greu de încheiat.

LEGĂTURĂ RELIGIOASĂ: Biserica este așezământul pe care l-am vizitat cel mai des, de două săptămâni, de la Crăciun pînă la sfântul Vasile și Bobotează.  Statistica spune că 587.327 români poartă numele Vasile și  1.957.468  numele Ion.  Un număr destul de mare practic s-au gândit zilele acestea la Dumnezeu și la Biserică.

RĂSPUNSUL POLITIC: Campaniile electorale ce vor veni anul acesta vor impune populismul și nu puterea unui răspuns cu adevărat concret. Iar evlavia bruscă a celor ce se vor aleși dă mereu de gândit.

OPINIE PERSONALĂ: Demersul meu este pentru transparenţă. Această analiză nu este împotriva bisericii sau finanțării acesteia din partea statului. Am încercat să caut explicațiile necesare privind tipul de finanțare existent în acest moment și să descopăr un punct de echilibru în probleme controversate. Statele UE finanțează, în majoritate, cultele religioase. Unele nu impun vreun impozit. Ca economist și om de dreapta consider în primul rând că trebuie clarificată situaţia daniilor diverselor slujbe de aniversare sau comemorare. Mai mult, BOR ar trebui să facă mult mai transparentă cheltuirea banului public.

Aștept argumentele tuturor. Este nevoie de o dezbatere reală a societății noastre. Și vă propun acest punct de plecare într-o dezbatere mai amplă. Iată mai jos o sinteză a problematicii europene.

Majoritatea  statelor din Uniunea Europeană  își finanțează, sub diverse forme, cultele religioase.

  • Mentalitate, nu realitate: Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în mod oficial  că finanţarea unor activitaţi ale cultelor religioase, de la buget, nu constituie o violare a libertaţii de conştiinţă a contribuabililor, cum mulți tind să creadă.
  • Direcționarea subvențiilor spre educație, sănătate și patrimoiu cultural. Subvențiile din partea statului sunt direcționate fie spre școlile private bisericești (cu precădere spre cele care pregătesc personalul clerical); spre asistența religioasă  din închisori, unități militate; spre activitatea social-caritativă a Bisericii (aziluri, case de copii, spitale) sau fie pentru întreținerea monumentelor istorice.

Există din partea statelor europene două tipuri de sprijin: direct ( practicat în Danemarca, Irlanda și Norvegia) și indirect, prin colectarea de către stat a contribuțiile enoriașilor („taxă de enoriaș”) care sunt alocate fiecărei biserici (Finlanda, Germania și Suedia).

România

Cultele religioase din România nu fac rabat de la „regula europeană”. Suma totală care este alocată cultelor religioase însumează un total de 0,4% din PIB. Motivul: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române consideră că sprijinul pe care îl primește din partea statului este consecința confiscării proprietăților și averilor bisericești care a avut loc acum 150 de ani.

Sensibilitatedacă s-ar renunţa la finanţarea bisericilor din fonduri publice, ar trebui retrocedate proprietăţile Bisericii. Biserica Ortodoxă cere să i se retrocedeze în acest caz toate bunurile confiscate, începând cu prima secularizare, făcută de Alexandru Ioan Cuza. Totodată reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române susțin că ar fi proprietari pe cladiri și terenuri importante din toata țara.

Biserica Ortodoxă Română, dar si celelalte culte tradiționale sunt finanţate din următoarele surse de fonduri publice: 

  • Bugetul de stat prin:
  1. Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru plata integrală sau parțială a salariilor personalului clerical (preoti, monahi, etc.) și pentru repararea și întreținerea unor lăcașuri de cult.
  2. Ministerul de Interne pentru plata salariilor preoților din unitățile de jandarmi și penitenciare.
  3. Ministerul Educației pentru plata profesorilor de religie.
  • Buget local – pentru plata personalului neclerical (clopotari, personal administrativ, etc.)
  • Fondul de rezervă al Guvernului – pentru reparații, întrețineri și construiri de lăcașuri noi de cult.
  • Fondurile de rezervă ale primăriilor și consiliilor locale/județene – folosite pentru sponsorizări de reparare a lăcașelor de cult și ridicarea altora noi.