Pentru prima dată în istoria omenirii

14 ianuarie 2022

B4529BEC-CB08-4687-9585-B0AE71560F14

Oamenii se schimbă. Mediul se schimbă. Tehnologia se schimbă. Economia se schimbă. 2022 nu va aduce, foarte probabil, mișcări bruște ale dolarului, petrolului sau dobânzilor, dar marchează clar setarea noilor tendințe pentru acest deceniu.

Ne aflăm în primul moment al istoriei omenirii în care:

1. Populația de peste 64 de ani depășește numărul copiilor sub 5 ani la nivel global.

Implicațiile sunt majore pentru echilibrul dintre economii și investiții, cerere, cheltuieli și dobânzi, productivitatea angajaților și angajatorilor. Pandemia a adus deja schimbări semnificative în tiparele de muncă și de călătorie, iar o populație îmbătrânită va aduce și mai multe provocări. Pentru România însăși, prima preocupare ar trebui să fie legată de investiția în noi înșine, pentru a nu muri demografic ca națiune și pentru a ne convinge tinerii să rămână în țară.

2. Schimbările climatice modifică prețurile relative la tot ceea ce este în jurul nostru, de la alimente și pământ, până la energie și asigurări. De altfel, inflația este provocarea anului 2022.

Dacă înțelegem această rearanjare cuprinzătoare a activității economice în următorii ani, mult mai profundă decât angajamentul politic al obiectivului ”zero emisii nete”, cu impact direct asupra marjelor de profit, vom căuta să investim în și să consumăm de la companiile verzi, de la firmele care au propriile lor strategii în materie de mediu și dezvoltare durabilă. Estimările arată că, la nivel global, costurile dezastrelor naturale s-au ridicat la 250 de miliarde de dolari în anul 2021, adică aproape cât PIB-ul României, fiind pe podiumul istoriei ca unul dintre cei mai costisitori ani pentru asiguratori. Daunele dezastrelor climatice au adus prejudicii de 12 miliarde de euro în ultimele patru decenii în România, iar clima s-a încălzit în medie cu circa 2,2 grade Celsius în ultimele trei decenii. BCE, BNR, ASF, toate instituțiile publice și companiile sustenabile își revizuiesc politicile din acest punct de vedere.

3. Tehnologiile aduc profituri exponențiale prin combinarea stocării de date ieftine, a rețelelor de date mobile și a inteligenței artificiale în toate sectoarele economice și elimină din piață pe cei incapabili de adaptare cu o viteză fără precedent în istoria omenirii.

Reglementările globale ale noilor tehnologii – cyber, spațiu, IA, biotehnologii, nano-tehnologii, calculatoarelor cuantice etc. – lipsesc. Dar internetul industrial aduce deja câștiguri de productivitate în producție, în servicii, în finanțele globale. Alegerea câștigătorilor va fi dificilă, dar perdanții cerți sunt cei care încă nu se gândesc cu atenție la aceste schimbări. Cei bogați, cu acces la noile tehnologii vor deveni și mai bogați. Cei săraci, fără acces la noile tehnologii, vor deveni și mai săraci. Singura soluție este investiția în educație și inovație, asigurând accesul la noile tehnologii.

4. PIB-ul global depășește 100 de trilioane de dolari în 2022 pentru prima dată în istoria omenirii, iar India va depăși PIB-ul Franței în acest an.

După contracția economiei lumii cu 3 trilioane de dolari în anul pandemic 2020, PIB-ul global a sărit de la 85 de trilioane de dolari în 2020, la 95 de trilioane de dolari în anul 2021. Acum se pregătește de saltul peste pragul de 100 de trilioane de dolari, chiar cu vreo 2,5 trilioane dolari în 2022. Prognozele Statista indică saltul peste pragul de 120 miliarde de dolari în anul 2025. Tensiunile comerciale dintre SUA și China continuă, în timp ce India se pregătește să depășească pentru prima dată PIB-ul Franței în acest an.
Datoriile guvernelor lumii cresc de patru decenii încoace, mult mai accelerat în perioada pandemică. 25 de țări ale lumii au datorii publice de peste 300% din PIB-ul propriu (inclusiv SUA și China; la mijlocul anilor ’90 nu era nicio economie a lumii în această situație).
Cum ne poziționăm noi în tabloul economiei globale? România este pe locul 47 în clasamentul mondial al națiunilor în funcție de PIB, între Pakistan și Cehia, respectiv pe locul 72 în lume în funcție de PIB/locuitor, între Chile și Panama. Datoria publică a României se ridică la aproape 50% din PIB în anul 2021 și este probabil să depășim acest prag în 2022 pentru prima dată.

Citește mai multe articole despre: