Două propuneri ale INACO pentru ca România să elibereze ultimul loc în UE la ponderea resursei umane angajate în știință și tehnologie

23 aprilie 2018

image

Nivelul de trai al unei națiuni este cu atât mai ridicat cu cât ponderea resursei umane angajate în știință și tehnologie este mai mare. Statele membre ale UE nu fac excepție. România este pe ultimul loc în UE la ponderea resursei umane angajate în știință și tehnologie (S&T), cu 27% (adică 1 din 4 angajați), față de media europeană de 46% (aproape 1 din 2 angajați), indică ultimele date oficiale ale Eurostat.

Europa depune eforturi strategice și financiare pentru a nu pierde cursa globală a tehnologizării și pentru a da calitate vieții prin știință și tehnologie, orientându-și forța de muncă din ce în ce mai mult spre aceste domenii avansate. Viteza cu care crește ponderea angajaților în S&T în ultimul deceniu, 2016 față de 2007, poziționează România abia pe locul 22, cu un plus de 4,6%, față de media UE de 7%, arată analizele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate. Dar toate celelalte 6 state europene cu ritmuri mai scăzute au ponderi deja mai mari de 34% ale salariaților în S&T, adică peste 1 din 3 angajați. Cu alte cuvinte, suntem pe ultimul loc și avansăm mult prea încet, ceea ce ne depărtează de performanțele medii europene, în loc să ne apropiem, declară Andreea Paul, președintele INACO.

Dar se pot face paşi şi mai largi spre implicarea inginerilor şi cercetătorilor în viaţa ţării, mai ales onorând faptul că 2018 este Anul Centenar și considerând că cei 100 de ani de civilizare înseamnă şi aportul masiv al inginerilor, fizicienilor, chimiştilor, medicilor, agronomilor, inventatorilor etc., afirmă Alexandru Mironov, un veteran în presa de specialitate și membru al comunității de profesioniști INACO.

Numărul jurnaliștilor români implicați în S&T este atât de mic, în jur de 30 de persoane, încât orice comparație cu Finlanda, care are peste 1100 de jurnaliști activi în domeniu și cel mai performant sistem public de educație din lume, ne arată drumul încă insuficient bătătorit de mass-media. Invențiile care apar zi de zi, care ne schimbă fața lumii și modul de a trăi, nu ar trebui să lipsească nici din agenda publică de masă, nici din educația copiilor, cu mult mai multe acțiuni locale interactive de științe pentru copii de la vârste pre-școlare, până la seniori.

INACO propune două acțiuni strategice suport pentru România:

1. Crearea unei Fundații Românești de Știință și Tehnologie, de interes public/guvenamental, pentru promovarea succeselor românești în întreaga lume, în oglindă cu Institutul Cultural Român.
2. Elaborarea unei agende publice a evenimentelor de Ș&T și a unei strategii naționale pentru concursurile tehnice și științifice ale elevilor și studenților.

Pe prima am preluat-o de la Madrid, unde reprezentanţi ai jurnaliştilor de ştiinţă din întreaga Europă (EUSJA) s-au întâlnit la începutul lunii aprilie și unde doamna Carmen Vela Olmo, Secretar de Stat pentru Cercetare Ştiinţifică, Dezvoltare şi Inovare în Guvernul spaniol a vorbit despre relaţiile excelente pe care le are ministerul pe care îl conduce cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţe şi Tehnologii – un ONG susţinut de statul spaniol, care leagă institutele de cercetări şi laboratoarele universităţilor de lumea presei de ştiinţă cu societatea civilă prin acele think-tank-uri care au atât de mare greutate în peisajul social, afirmă domnul Mironov. Aşa că propunerea INACO ar fi: în paralel cu Institutul Cultural Român (care se ocupă mai ales de traduceri literare şi expuneri de opere de artă româneşti în diverse oraşe ale lumii), împreună cu Academia Română, Ministerul Cercetării şi Inovării, UEFISCDI ar putea elabora un Proiect de lege sau HG pentru înfiinţarea unei astfel de fundaţii (FRŞT), care ar avea ca primă obligaţie prezentarea în lume a creaţiei tehnico-ştiinţifice româneşti importante, a institutelor de cercetare, a laboratoarelor valoroase din universităţile noastre. În acelaşi timp, FRŞT ar lega între ele diversele centre mass-media din ţară unde există jurnalişti de ştiinţă profesionişti, dezvăluind astfel publicului larg rezultatele minţilor româneşti creatoare.

O strategie naţională pentru intrarea în normalitate a concursurilor tehnice ale elevilor şi studenţilor reprezintă cea de-a doua propunere pe care o facem. Pentru susţinerea ideii vă dăm câteva exemple: de la Iaşi, unde la Liceul de Informatică „Grigore Moisil” s-a desfăşurat recent Concursul Naţional de Robotică al Elevilor; tot câteva zeci de ingineri-juniori s-au întrecut la un Concurs de Robotică la Universitatea Politehnică Bucureşti; la ROSEF, competiţia inventatorilor elevi care se desfăşoară anual la Suceava, sub organizarea Universităţii „Ştefan cel Mare” etc. – ei bine rolul fundaţiei propuse anterior ar fi şi acela de a crea şi organiza o agendă a acestor manifestări, în colaborare cu MEN şi MCI, fireşte, dar şi cu timidul Minister al Tineretului şi Sportului, dacă cei de-acolo vor da semne că se trezesc din amorţeala de primăvară, afirmă reprezentanții INACO.

Impulsionarea muncii profesorilor de matematică, fizică, chimie spre asocierea propriilor materii cu viața reală, dar şi „ademenind” un număr mai mare de candidaţi pentru învăţământul superior ingineresc, completează propunerile de mai sus și lasă larg deschisă oportunitatea unor noi contribuții sau finisarea celor lansate acum.

Citește mai multe articole despre: