Cota unica strabate drumul in mai putin de 15 ani de la “imposibil de aplicat” spre “inevitabil de aplicat“. Dezvoltata de Hall si Rabushka, initial ca propunere de amendare a stufosului Cod Fiscal American, in anul 1994 tarile baltice sunt primele care preiau ideea cotei unice. Estonia introduce pentru prima data cota unica de 26%, Lituania de 33%, urmata de Letonia cu 25% in 1995.

Cota unica se propaga repede in Rusia care introduce cota unica de 13% in 2001, Serbia 14% in 2003, Ucraina 13% in 2004, Slovacia 19% in 2004, Georgia 12% si Romania 16% in 2005, Macedonia 12% in 2007 – scazuta apoi la 10%, Bulgaria 10% si Cehia 15% in 2008. La inceputul anului 2008 un grup de 9 tari adopta sistemul cotei unice.

Cota unica nu a simplificat doar administrarea fiscala, dar a favorizat acumularea de capital si a condus la cresterea eficientei muncii. Chiar in conditiile crizei financiare, niciuna din tarile care au adoptat cota unica nu a revenit la sistemul progresiv. Iesirea din sistemul cotei unice in blocul central si est european ar crea un dezavantaj competitiv semnificativ, greseala pe care Romania trebuie sa o evite. Cu atat mai mult cu cat eforturile in regiune se concentreaza:
- pe diminuarea cotelor unice,
- pe gestionarea individuala a surplusului de venituri si orientarea lor spre investitii, economisire si consum de catre contribuabili si nu de catre politicieni/stat,
- pe competitivitate economica datorata cresterii atractivitatii pentru investitiile straine.
Or Bulgaria, Ucraina, Cehia sau Rusia aplica deja cote unice mai reduse decat in Romania.

Veniturile fiscale ca pondere in PIB au crescut imediat dupa introducerea cotei unice, iar cei care spera ca introducerea cotelor progresive ar putea sa le potenteze se insala. Mai degraba, evaziunea fiscala si exceptiile de la cota unica de impozitare explica parte buna din capacitatea redusa de colectare a veniturilor la buget comparativ cu alte state din regiune. Nicidecum aplicarea cotei unice.

Sustinatorii sistemului progresiv evita sa recunoasca public ca acesta nu a adus niciodata venituri fiscale mai mari in Romania ca pondere in PIB comparativ cu cota unica. Nu mai adaug ignoranta lor pentru cresterea semnificativa a PIB-ului si ca urmare a introducerii cotei unice.

Sustinatorii sistemului progresiv evita sa ia in calcul salariul minim si mediu pe economie, precum si repartizarea salariatilor pe grupe de salarii brute realizate. Statele care aplica impozitarea progresiva au in general o prima transa de venit exceptata de la impunere. Aceasta transa este generoasa, uneori cu mult mai mare decat 12 salarii medii pe economie din Romania. Populatia se concentreaza la noi in zona castigurilor salariale brute la care in multe din statele europene ele raman exceptate de la impunere. Vedeti cazul Spaniei, care aplica cota 0 la veniturile anuale de mai putin de 17.707 euro anual (dar o cota progresiva de pana la 43%) sau al Austriei pentru veniturile anuale de sub 11.000 euro (dar o cota progresiva de pana la 50%) sau al Greciei pentru veniturile anuale de sub 10.500 euro (dar o cota progresiva de pana la 40%) in 2010. Cei care invoca echitatea sociala mai mare in cazul cotelor progresive alimenteaza o iluzie amara in absenta solutiilor de fond pentru gravele probleme economice actuale ale Romaniei. Incearca doar sa mimeze o protectie sociala similara tarilor dezvoltate, dar pe care Romania nu si-o poate permite inca multi ani de aici inainte.

Asadar, cat de unica este de fapt cota unica? Care sunt exceptiile actuale de la cota unica unde se pot aplica corectiile care sa ne duca la colectarea de venituri fiscale mai mari?

Profiturile sunt impozitate cu 16%, cu doua exceptii notabile: impozitul minim si cel pe activitatile de noapte, discoteci, cazinouri sau pariuri sportive.

1. Impozitul minim, aflat in curs de modificare, se plateste acum in cazul carora impozitul standard pe profit este mai mic decat suma impozitului minim asociat pentru transa de venituri totale corespunzatoare, astfel:
- pentru venituri totale anuale de 0-52.000 lei, impozitul minim anual este de 2200 lei;
- 52.001 – 215.000: 4.300 lei;
- 215.001 – 430.000: 6.500 lei;
- 430.001 – 4.300.000: 8.600 lei;
- 4.300.001 – 21.500.000: 11.000 lei;
- 21.500.001 – 129.000.000: 22.000 lei;
- Peste 129.000.001: 43.000 lei.

2. Impozitul pe activitatile de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discoteci, cazinouri sau pariuri sportive se plateste in cazul in care impozitul pe profit datorat este mai mic decat 5% din veniturile totale, In acest caz, firmele sunt obligate la plata unui impozit de 5% pentru veniturile inregistrate.

Veniturile sunt impozitate cu 16% cu sase exceptii notabile, la care se pot adauga tratatele la care Romania este parte (ex. Conventii de evitare a dublei impuneri, Acorduri BERD, BIRD, Memo cu UE, Acorduri cu UE):

3. Impozitul pe anumite venituri din agricultura este de 2% si se aplica la valoarea produselor livrate – obtinute prin vanzarea produselor in stare naturala, dupa recoltare, de pe terenurile agricole, catre unitatile specializate pentru colectare sau pentru procesare industriala sau catre alte unitati. Impozitul este final.

4. Impozitul pe veniturile din jocuri de noroc se ridica la 25% din venitul net, retinut la sursa. Venitul de pana la 600 lei este neimpozabil in acest caz.

5. Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal.
Pentru constructiile de orice fel, cu terenurile aferente, precum si pentru terenurile de orice fel, fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:
- 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- Peste 200.000 lei: 6.000 lei + 2% aplicate la valoarea ce depaseste 200.000 lei.
Pentru imobilele dobandite la o data mai mare de 3 ani:
- 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- Peste 200.000 lei: 4.000 lei + 1% aplicat la valoarea ce depaseste 200.000 lei.
Pentru mosteniri nu se datoreaza impozit daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului. Daca se depaseste acest termen atunci se aplica un impozit de 1% la valoarea masei succesorale.

6. Dividendelor platite de o intreprindere romaneasca persoanelor rezidente in alt stat membru al UE sau in AELS li se aplica o cota de 10%. Daca perioada de detinere a minimum 10% din capitalul social este neintrerupta cel putin 2 ani cota este de 0%.

7. Dobanzile si redeventele intre intreprinderi asociate sunt impuse fiscal cu o cota de 10% pana la 31 decembrie 2010, daca beneficiarul este rezident intr-unul din statele membre UE sau AELS si daca detine cel putin 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana pe o perioada de minimum 2 ani. Incepand cu 1 ianuarie 2011 cota de impunere a acestor venituri va fi redusa la 0% conform obligatiilor asumate prin Directiva 2003/49/CE.

8. Veniturile obtinute de persoane nerezidente din jocuri de noroc obtinute in Romania se impun cu o cota de 25%.

Banii “murdari”, dar “nespalati”, care gonesc de teama fiscului si a justitiei prin depozitele bancilor din strainatate sau prin centrele off-shore, au reprezentat surse de capital pentru statele de origine in vremuri dificile, precum Italia sau Belgia. Le-a fost aplicat un tratament preferential, si anume, amnistia fiscala. O analiza atenta a sursei lor de provenienta si schimbul de informatii cu statele care au pus deja in aplicare masuri de amnistie fiscala, o analiza de oportunitate si de cost-beneficiu privind strategiile de investire a acestor bani, a riscului de fractura morala in conduita contribuabililor, a altor efecte pe termen lung, ne pot da raspunsuri la intrebarea daca amnistia fiscala este o solutie si in cazul Romaniei sau nu.

A. Experiente europene de succes: taxe intre 5% si 9% pentru capitalurile repatriate

o Italia a recurs de trei ori in ultimii zece ani la masuri de amnistie fiscala. Ultima experienta a inceput in 2009 si s-a finalizat in aprilie 2010.
 Taxa pe capitalurile repatriate a fost de 5%, dupa care a crescut la 7%.
 Bilantul masurilor de amnistie fiscala: mai mult de 104 miliarde de Euro au fost regularizate sau repatriate.
 Veniturile fiscale suplimentare pentru bugetul de stat au fost de 5,6 miliarde de Euro.

o Belgia a importat modelul italian pentru conceperea masurilor de amnistie fiscala.
 Amenda forfetara a fost variabila: 9%, chiar 6% in cazul in care capitalurile erau investite in actiunile intreprinderilor mici si mijlocii si in proiecte imobiliare.
 Bilantul masurilor de amnistie fiscala: mai mult de 14,6 miliarde de Euro au fost repatriate in primele 6 luni ale anului 2010.

B. Alte experiente de succes: amenzi reduse, plata partiala a impozitelor si masuri de intimidare

o Alaturi de Italia si Belgia, au aplicat masuri de amnistie fiscala si Germania, Olanda, Irlanda sau SUA.
 SUA: In 2009, autoritatile americane au negociat cu nu mai putin de 9.000 persoane repatrierea profiturilor detinute in off-shore-uri, cu conditia achitarii unor amenzi reduse si a unei parti din impozitele cuvenite. Pana la sfarsitul anului trecut, 84% din acestia prezentasera detalii despre conturile detinute.
 Landul german Rhenania de Nord-Westphalia a platit circa 2,5 milioane Euro pentru a obtine informatii despre aproximativ 1.100 de persoane banuite de evaziune fiscala si a folosit masuri de intimidare a evazionistilor. Rezultatul? 1.200 de autodenunţuri si incasari la buget estimate la circa 1 miliard de Euro.

C. Experiente esuate: negocierea penalitatilor

o Franta: inca nu exista un asemenea instrument in Franta. Ba mai mult, fiscalitatea in cazul repatrierii de sume ilegale poate sa ajunga si la 100%.
 Ministrul pentru Buget, Eric Woerth, a constituit in anul 2009 o celula de regularizare care sa permita contribuabililor care au eludat legea sa negocieze cu fiscul francez valoarea penalitatilor.
 Bilant: programul s-a incheiat in decembrie 2009, dar nu a avut succesul dorit: doar 3000 dosare au fost examinate si mai putin de 700 milioane Euro recuperate.
 Conform estimarilor, fraudele fiscale in Franta se ridica anual la 40 miliarde Euro. Doar resursele financiare ale francezilor depuse in Elvetia se ridica la 45 miliarde Euro.
 Potential: Aplicarea unui model de amnistie fiscala asemanator celui italian ar putea aduce in tara intre 130 si 150 miliarde euro, veniturile fiscale ale statului marindu-se si ele cu aproximativ 8-10 miliarde Euro.

D. Pertinenta masurilor de amnistie fiscale in Romania

o Potential: Estimarile privind miliardele de euro detinute de cetatenii romani in banci si off-shore-uri din strainatate sunt dificile, dar pot fi luate in calcul cel putin 15 miliarde Euro.
 Intr-un raport publicat de Departamentul de Stat al SUA in 2003, romanii detineau peste hotare aproximativ 48 miliarde $.
 Conform companiei australiene de cercetare si consultanta in domeniul criminalitatii si infractionalitatii financiare (John Walker Crime Trends Analysis), 4,1% din banii murdari care circulau in lume proveneau din Romania, respectiv 115,5 miliarde $, in 2002. La acea data, Romania se pozitiona in clasament aproape de Franta, Germania si China. Aceste statistici fac referire la: banii “negri” – proveniti din activitati clandestine asociate violentei – , banii “gri” – proveniti din inselaciuni, deturnari de fonduri, contracte ilicite – si banii de un “alb murdar” – castigati in zona nefiscalizata si neimpozitata a economiei subterane.

I. Argumente pro amnistiei fiscale

Principiile pe care ar trebui sa le respecte masurile de amnistie fiscala, conform Frederic Parrat, avocat in fiscalitate si profesor cercetator la Universitatea Paris V:
 Formarea unei celule specializate pentru analiza originii fondurilor repatriate si detectarea banilor “spalati”, care trebuie exclusi de la amnistia fiscala.
 Nivelul taxarii forfetare a capitalurilor repatriate trebuie sa fie variabil in functie de destinatia de investire sau de neinvestire a lor in IMM-uri.
 Veniturile fiscale rezultate trebuie directionate prioritar catre proiecte sociale menite sa ii ajute pe cei mai afectati de criza.
 Directionarea acestor venituri fiscale catre IMM-uri si catre proiecte sociale trebuie sa faca obiectul consensului politic.

II. Argumente contra amnistiei fiscale

Exista si voci care se opun masurilor de amnistie fiscala, cum este cea a avocatului Michel Hunault, raportor al legii contra spalarii banilor si coruptiei, profesor la Universitatea de Stiinte Politice din Paris:
 Exista astazi o exigenta etica privind controlul, transparenta fluxurilor financiare si o lupta contra tuturor “gaurilor negre” ale finantelor mondiale.
 In aceste momente in care statele se “inarmeaza” cu noi instrumente si institutii pentru controale eficace, delictul spalarii de bani nu trebuie sa ajunga punct de reciclare al fraudei fiscale.
 In contextul de fata, amnistia fiscala ar avea un efect dezastruos, constituind un punct de ruptura in transpunerea directivelor si conventiilor europene in materie de lupta contra spalarii banilor si coruptiei.
 UE si G20 au militat pentru eliminarea obstacolelor din calea urmaririi fluxurilor financiare.
 Riscul de “fractura morala” este extrem de important si trebuie luat in considerare.

Concluzii

Pentru ca Romania sa nu devina o masinarie automata si legalizata de albit banii, o eventuala forma de amnistie fiscala presupune mai intai de toate eliminarea sursei problemei. Adica, un aparat fiscal bine pus la punct, un control eficient care sa minimizeze inclinatiile evazioniste si scurgerea acestor venituri in strainatate. Fara teama de repercusiunile severe ale autoritatilor nicio forma de amnistie fiscala nu imbie la autodenunt.

In al doilea rand, se impune realizarea unei cercetari amanuntite cu privire la banii adapostiti in strainatate in ultimii 20 de ani si identificarea celor proveniti din crima organizata.

Al treilea pas care sa fundamenteze o decizie in materie presupune o analiza de oportunitate si de cost-beneficiu. Cu alte cuvinte, cat de mari sunt pierderile din neinvestirea acestor bani si cat de mari vor fi beneficiile provenite din diferite niveluri de taxare preferentiala.

In paralel, sunt necesare schimburile de informatii cu statele care au aplicat deja diferite masuri si forme de amnistie fiscala.

Surse:

http://www.lesechos.fr/info/analyses/020707108996-et-pourquoi-pas-une-amnistie-fiscale-en-france-.htm

http://www.lesechos.fr/info/analyses/020721585704-non-a-l-amnistie-fiscale.htm

http://www.adevarul.ro/forbes/bani_si_investitii/Forbes-Amnistia-fiscala-modalitate-Romania_0_317968533.html

SINTEZA:
A. Comenzi industriale noi:
o Cele mai mari cresteri LUNARE in UE s-au inregistrat in Danemarca (+23%), Olanda (+8.9%) si in Romania (+5.5%).
o Cele mai mari cresteri ANUALE au fost inregistrate in Danemarca (+64.8%), Letonia (+61.2%), Estonia (+49.2%), Romania (+34.6%), Germania si Finlanda (+32.8%).

B. Sectorul constructiilor:
o Cele mai mari cresteri LUNARE s-au inregistrat in Romania (+16.5%), Spania (+7.2%), Polonia (+4.5%).
o In TRIMESTRUL II al anului 2010, fata de primul trimestru, Romania a inregistrat o scadere cu 0.7%, situandu-se totusi mai bine decat Slovenia (-5.4%), Portugalia (-2.3%), Ungaria (-3.7%).
o In Romania scaderea ANUALA a fost de 5.3%, pozitionandu-se in fata unor tari ca Ungaria (-19.6%), Bulgaria (-17.5%), Slovenia (-16.9%).

DETALII pentru cei care iubesc cifrele:

A. Comenzile industriale noi au cunoscut cresteri atat lunare, cat si anuale atat in UE cat si in zona Euro, marcand o revenire economica mai accentuata in cazul bunurilor de capital. Romania se situeaza pe primele locuri in UE-27 la evolutiile lunare si anuale ale noilor comenzi industriale.

· Evolutii lunare (iunie fata de mai 2010)

o Comenzile industriale au inregistrat cresteri de 2.5% in zona euro si de 2.4% in UE-27.

o Excluzand echipamentele aerospatiale, feroviare si navale, care au evolutii marcate de volatilitate, comenzile industriale au crescut cu 1.6% in zona euro si cu 1.8% in UE-27.

o Cele mai mari cresteri (+5.3% in zona euro, +5.1% in UE-27) s-au inregistrat la bunurile de capital.

o Bunurile de consum nedurabil au avut cele mai mari scaderi, de 1.8% in zona euro si 0.9% in UE-27.

o Cele mai mari cresteri lunare s-au inregistrat in Danemarca (+23%), Olanda (+8.9%) si Romania (+5.5%).

o Scaderile cele mai semnificative au fost in Irlanda (-4.7%) si Cehia (-2.7%).

· Evolutii anuale (iunie 2010 raportat la iunie 2009)

o Cresterea a fost de peste 20% atat in UE-27, cat si in zona euro.

o Bunurile intermediare au cumulat cele mai mari cresteri: aproape 30% in zona euro si 28.7% in UE-27. Bunurile de capital s-au pozitionat si ele destul de bine, inregistrand cresteri de peste 20% atat in zona euro cat si in UE.

o Bunurile de consum nedurabil au cunoscut scaderi de 1.1% in UE-27.

o Statele in care s-au inregistrat cele mai mari cresteri anuale au fost: Danemarca (+64.8%), Letonia (+61.2%), Estonia (+49.2%), Romania (+34.6%), Germania si Finlanda (ambele +32.8%).

B. Productia in sectorul constructiilor a inregistrat cresteri lunare si anuale in ambele zone. Evolutiile lunare plaseaza Romania in topul tarilor europene cu cele mai mari cresteri, insa evolutiile trimestriale si cele anuale arata scaderi ale productiei din acest sector.

· Fata de luna mai, in iunie 2010, productia ajustata sezonier in sectorul constructiilor a crescut cu 2.7% in zona euro si cu 3.5% in UE-27.

o Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Romania (+16.5%), Spania (+7.2%), Polonia (+4.5%).

o Ungaria (-2.3%), Olanda (-1.8%) si Slovenia (-1.6%) au inregistrat cele mai mari scaderi.

· In trimestrul doi al anului 2010, fata de primul trimestru, Romania a inregistrat o scadere cu 0.7%, situandu-se totusi mai bine decat Slovenia (-5.4%), Portugalia (-2.3%), Ungaria (-3.7%).

· Fata de luna iunie 2009, in iunie 2010, productia in sectorul constructiilor a crescut cu 3.1% in zona euro si cu 5.4% in UE-27.

o Cele mai mari cresteri au fost in Spania (+18.6%), UK (+13.6%) si Polonia (+10.2%).

o In Romania scaderea a fost de 5.3%, pozitionandu-se in fata unor tari ca Ungaria (-19.6%), Bulgaria (-17.5%), Slovenia (-16.9%).

Surse: Eurostat, august 2010, aici si aici

Pe 1 august 2008 publicam articolul Romii: kill or kiss?. Raspundeam la doua intrebari: Cati rromi exista de fapt in Romania? Care sunt principalele forme de asistenta publica si de stimulare a integrarii interetnice a rromilor existente în tara noastra, avand în vedere ca perspectiva unei Strategii europene în domeniu, pe care europarlamentarii romani o reclama cu cerbicie, este mai degraba vizibila la orizontul reveriei? Iata ca au trecut exact doi ani si parca nimic nu s-a schimbat.

Povestea apartenentei rromilor e abordata salbatic si primitiv: “sunt ai tai, ba ai tai”. Nu imi pare defel sanatoasa transarea ei in acesti termeni. Cu totii suntem cetateni europeni, iar rromii nu fac exceptie. Pasarea problemei functioneaza doar din ratiuni pur politicianiste si nicidecum umanitare sau sociale. De pilda, repatrierea rromilor doar pe baza argumentelor ca am vrea sa scapam de o tabara din localitatea X si sa castigam alegerile de luna viitoare este grotesca. Daca vrem cu adevarat sa rezolvam problema si sa tratam cauzele sale, nu doar la nivel declarativ si/sau acuzator la adresa unui stat membru al UE, atunci trebuie sa ne asumam responsabilitati si in Romania si in Franta si in Italia etc. Fara coordonarea actiunilor la nivel european, fara aplicarea unui tratament corect, nediscriminatoriu, se vor duce doar razboaie imagologice si declarative reciproce.

Cetateni europeni fiind, romii ajung in orice stat european si au dreptul de a rezida, de regula, 3 luni fara nici o opreliste. Ce se intampla cu ei in acele 3 luni priveste tara-gazda. Daca ei sunt victime ale discriminarii, e o problema a tarii-gazda, dar si a tarii de resedinta. Daca ei se stabilesc in tabere ilegale, e problema tarii-gazda. Exista o doza de ipocrizie si de cinism societal sa desfiintezi de azi pe maine o tabara ilegala a carei formare ai permis-o si care a existat timp de ani de zile, fara sa-ti pui problema ce se intampla acolo atata amar de vreme. Practic, aceste tabere sunt desfiintate cand devin o problema pentru populatia locala. Pericolele igienico-sanitare si de securitate pentru rezidentii acelei tabere, calitatea vietii si problemele legate de traficul cu fiinte umane sau de exploatare a minorilor nu au fost constientizate sau au fost trecute cu vederea de catre autoritile tarii-gazda. Pe scurt, au fost tolerate. Aici apare marea responsabilitate a tarilor-gazda, complicitatea autoritatilor si a comunitatilor lor locale.

E tardiva intrebarea ce trebuia facut. Putem insa gandi ce se poate face acum? Situatia trebuie evaluata de la caz la caz. Cand repatrierea este solutia, tarile de resedinta, in cazul nostru Romania si Bulgaria, trebuie sa ia atitudine fata de oamenii aceia. Daca se intorc la situatia din care au plecat, atunci nu se rezolva nimic. Absolut nimic! Aici apare marea responsabilitate a tarilor noastre pentru reinsertia rromilor repatriati. In unele cazuri insa, repatrierea nu e o solutie. Se pune problema rezidentei indelungate intr-un stat membru, fie ea chiar si ilegala. Practica amnistiilor periodice pentru imigrantii ilegali, care pot dovedi rezidenta indelungata pe teritoriul unui stat, are cu siguranta temeiuri legale si moral-filosofice care sunt aplicabile si in cazul rromilor. Apare si problema copiilor nascuti in tara-gazda, care ar putea avea la modul real o sansa mai buna daca s-ar integra la scoala decat daca s-ar reintoarce in Romania. Cooperarea tarilor se impune in aceste situatii.

La nivelul implicarii institutiilor europene, obligatia lor sta in continuarea campaniilor de constientizare si de combatere a discriminarii. UE ar putea sa faca chiar mai mult de atat. De pilda, poate sa-si defineasca acum un rol mult mai mare in politicile sanitare si educationale, in special din perspectiva alfabetizarii rromilor. In acelasi timp, nu sunt putine vocile care invoca faptul ca mare parte a banilor alocati de UE pentru incluziunea rromilor au fost aruncati pe fereastra, ca programele finantate nu au contact cu realitatea pe care sunt chemati sa o schimbe.

De ce rromii trăiesc mai ales la marginea societatilor europene? Pentru a intelege pe indelete misterioasa aparitie a rromilor in Europa acum circa 900 de ani, despre migratia lor pana in prezent, despre indigestiile societatilor cu care au convietuit, merita parcursa cartea lui Angus Fraser: Tiganii. In cazul Romaniei, robi fiind pana in 1856, apoi dezrobiti, dar nu si improprietariti, rromii nu s-au bucurat de schimbarea semnificativa a atitudinii populatiei fata de ei pana azi. Au continuat sa traiasca la marginea societatii. Pana la al doilea razboi mondial, tiganii nu au fost nici principala tinta a xenofobiei si a rasismului romanesc. Dar socul deportarii in Transnistria, sedentarizarea fortata din anii 1960-1980, confiscarea tezaurelor tiganesti sunt traume carora cred ca nu le-am acordat suficienta atentie. S-au spart comunitati traditionale si s-au dezradacinat multi oameni care nu s-au mai putut integra in comunitatile majoritare. Coruptia generalizata de la sfarsitul comunismului si degringolada care a urmat au accentuat procesul. Mai mult decat atat, scaderea cererii pentru produsele mestesugurilor tiganesti au intrerupt sursele de venit si au saracit multe comunitati.

Asistenta sociala se poate dovedi nociva daca genereaza dependenta si absenta apetitului pentru munca. Ea implica si anumite rigori bugetare pe care si le poate permite sau nu un stat precum Romania. Dezbaterea publica referitoare la acest aspect se impune (vezi, de pilda, aici), dar nu pe baza de etnie. Asistenta sociala prost croita creeaza tipare comportamentale asemanatoare la romani si la rromi.

De ce au rezultate educationale atat de mici? Sunt multe asociatii si initiative dedicate combaterii abandonului scolar timpuriu la rromi, dar un raspuns simplu si concis nu am gasit la a doua intrebare. Eu insami am organizat o gradinita estivala anul trecut pentru copiii din Dersida, judetul Salaj, care urmau sa faca primul pas in scoala, tocmai pentru a porni la acest drum cu avantaje similareca si ceilalti copii. Ei nu petrecusera nici macar o secunda cu vreo educatoare, sub “rigorile” unei gradinite. Nu stiau sa salute, sa se spele, sa tina creionul in mana sau vreo poezie. Vezi povestea lor aici.

Saracia, lipsa traditiei de a merge la scoala in familiile rrome, duritatea contactului cu scoala pentru copiii rromi, retragerea timpurie pentru a se casatori (adeseori pe la 14-16 ani), traditia unor comunitati care interzice fetelor aflate la pubertate sa mearga la scoala de teama ca isi vor pierde virginitatea (ceea ce echivaleaza cu excluderea din viata comunitatii si imposibilitatea de a se mai marita), absenta protectiei lor, pot oricand sa ne serveasca drept argumente explicative. Copiii rromi raman, uneori, repetenti. Pe de o parte, familiile nu ii stimuleaza suficient, iar parintii fara carte nu ii pot ajuta sa inteleaga cea ce nu au prins la clasa, asa cum fac majoritatea parintilor romani. Pe de alta parte, neincrederea, teama si asteptarile profesorilor convinsi ca, mai devreme sau mai tarziu, copiii rromi vor parasi scoala, alimenteaza dezinteresul unora pentru ai recupera pe cei care pierd in viteza acumularilor. Or aici e nevoie de multa vointa, dedicatie si efort.

Cooperarea dintre scoali/gradinite si mediatorii sociali din primarii poate duce la recrutarea tuturor copiiilor. Dar e nevoie de o campanie dusa din usa in usa. Costa, dar ne costa si mai mult daca nu facem nimic. Una din solutiile problemei romilor este, fara doar si poate, educatia, chiar daca rezultatele ei se vad pe termen lung. Banii investiti intr-un copil la gradinita sau la scoala azi sunt bani necheltuiti pentru ajutorul social sau pentru inchisori de maine. Banca Mondiala lanseaza in septembrie un raport pe aceasta tema.

In fine, “sa se integreze”, plus reprosul aferent ca “nu se integreaza” si mai ales concluzia ca “nu se pot integra”, ca ‘ceilalti’ trebuie sa le accepte “diferentele culturale” imi pare incorecte. Conformarea romanilor si a rromilor, deopotriva, ar putea porni de la deconstruirea ca si concept a “diferentelor culturale”. Ce este diferenta culturala si ce este comportament antisocial? Ce este diferenta culturala bazata pe traditie si ce este diferenta de comportament sau de viziune bazata pe experienta individuala istorica sau recenta? Sociologii sa ne ajute sa intelegem ce se poate si ce nu. Ce trebuie si ce pot sa accepte ambii parteneri care isi propun sa convietuiasca, ca sa nu repet deja solutiile pe care le-am propus inca de acum doi ani aici.

Voi cum va intelegeti cu rromii din jurul vostru? Ce solutii propuneti

Astazi am asistat la prima prezentare sustinuta de catre proaspatul complet al Consiliului Fiscal.
A fost un dus rece pentru presa si pentru dezbaterea publica hiper-politizata. O incantare pentru un economist vigilent. O limba complet straina, dementa, pentru romanul de rand analfabet din punct de vedere financiar si fiscal.

Iata despre ce vorbesc:
- Pozitia finantelor publice in Romania – comparatii internationale:aici.

Nu va este clar ce-i cu acest Consiliu Fiscal?
- Prezentarea introductiva cu privire la rolul Consiliului Fiscal: aici.

In anul 2009, rata ocuparii europene – raportata la populatia intre 15 si 64 ani – a scazut la 64.6%, dupa sapte ani de evolutii constant pozitive. Pentru prima data in UE a scazut rata ocuparii in randul femeilor, la 58,6% in anul 2009, ramanand mult sub nivelul de ocupare al barbatilor. Insa rata ocuparii pentru oamenii in varsta – intre 55 si 64 de ani – a crescut la 46%.
In Romania rata ocuparii a ramas sub media europeana, la 58,6% in acelasi an. Gradul de ocupare a femeilor a fost de 52%, pozitionandu-se mai bine decat Malta, Italia, Grecia sau Ungaria, dar fiind departe de extrema daneza (73%). In randul populatiei in varsta, rata de ocupare a fost de 42,6%, mult peste nivelul inregistrat in Polonia sau in Ungaria, dar departe de extrema suedeza (70%).
In schimb, romanii sunt cetatenii europeni cu cel mai redus acces la contractele de munca cu durata limitata din UE: cu o pondere de doar 1% din cei in varsta de 15-64 de ani, fata de extrema cealalta, poloneza (26,5%). In regim part-time lucreaza 8,5% dintre romanii apti de munca, fata de extremele europene delimitate de catre Bulgaria (2%) si Olanda (48%).
Recuperarea decalajelor fata de tarile dezvoltate ne obliga sa revizitam in pasi alerti Codul Muncii in sensul flexibilizarii, sa crestem varstele de pensionare, respectiv sa stimulam munca printr-un mediu prietenos necesar crearii de noi de locuri de munca si prin renuntarea la politicile sociale asistentiale abuzive. Toate aceste obiective sunt prioritare la nivelul anului actual pentru Ministerul Muncii si pentru Guvern.

Detalii mai jos:

• Dupa o crestere treptata intre 2002 si 2008, de la 62.4% la 65.95, rata ocuparii (15- 64 ani) a scazut in UE la 64.6% in 2009.
o Romania se afla pe ultimele locuri in UE (24 din 27), avand o rata a ocuparii populatiei de 58.6%.
 Statele fata de care Romania s-a pozitionat mai bine: Italia (57.5%), Ungaria (55.4%) si Malta (54.9%).
o Cele mai bine pozitionate state in UE au fost: Olanda (77%), Danemarca (75.7%), Suedia (72.2%), Austria (71.6%), si Germania (70.9%).

• Rata ocuparii in randul femeilor, dupa o crestere continua pana la 59.1% in 2008, a scazut pentru prima data in 2009, ajungand la 58.6%. A ramas in continuare mai mica decat cea in randul barbatilor, cu 12.1 puncte procentuale (pp).
o Romania: locul 23 in UE-27 la rata ocuparii in randul femeilor (52%).
o Statele fata de care Romania s-a pozitionat mai bine au fost: Malta (37.7%), Italia (46.4%), Grecia (48.9%) si Ungaria (49.9%).
o Cele mai bine pozitionate state in UE au fost: Danemarca (73.1%), Olanda (71.5%), Suedia (70.2%) si Finlanda (67.9%).
o In toate statele membre, rata ocuparii in randul barbatilor a fost mai mare decat cea in randul femeilor, cu exceptia Letoniei si a Lituaniei unde au fost diferentele au fost foarte mici.
o In Romania, rata ocuparii in randul barbatilor a fost cu 13 pp mai mare decat cea in randul femeilor, dar sta mai bine decat tari ca Malta (34 pp), Grecia (25 pp) si Italia (22 pp).

• Rata ocuparii pentru oamenii in varsta (55-64 ani) este in crestere si a atins procentul de 46%.
o Rata ocuparii pentru cei cu varsta intre 55 si 64 ani a fost cea mai mare in Suedia (70%), Estonia (60.4%), Danemarca si UK (ambele cu 57.5%), si Germania (56.2%).
o In Romania a fost de 42.6%, situandu-se mult mai bine decat Polonia (32.3%) sau Ungaria (32.8%).

• Procentul populatiei (15-64 ani) care lucreaza in regim de part-time variaza intre 2% in Bulgaria si 48% in Olanda.
o Romania, cu un procent de 8.5%, a fost mai bine pozitionata decat Bulgaria (2.1%), Slovacia (3.4%), Cehia (4.8%), Ungaria (5.2%).

• Ponderea populatiei (15-64) care lucreaza pe contract cu durata limitata a fost cea mai mica in Romania (1%) si cea mai mare in Polonia (26.5%).

Sursa datelor: Eurostat, august 2010

Cat de curand va trebui sa alegem intre asigurarile medicale de stat si/sau cele private, intre taxe mici si protectie redusa sau impozite mari si asistenta sociala consistenta. Ce ne dorim: un stat-mamut sau un stat-pitic? Urmariti o dezbatere video intre Andreea Paul Vass si Codrin Scutaru, moderata de Vlad Mixich.

Sursa Hotnews: aici si aici.

Realitatea europeana in anul 2010, an dedicat combaterii saraciei si a excluziunii sociale in UE, este ca din totalul populatiei de peste 500 milioane locuitori aproape 80 de milioane traiesc sub pragul de saracie. Perceptiile cu privire la impactul social al crizei financiare si economice actuale difera insa semnificativ in randul statelor membre.

Gallup Organization a publicat in luna iunie 2010 raportul analitic Monitoring the social impact of the crisis: public perceptions in the European Union – Wave 4(mai 2010), pe un esantion de 25.000 de cetateni europeni din care extrag mai jos principalele concluzii. Sursa: aici.

Ce informatii veti gasi mai jos?

VIII. Ingrijorari provocate de starea finantelor personale la batranete: pensii

I. Perceptia publica europeana despre saracie

· Tendinte de crestere a saraciei: 60-75% din respondenti considera ca saracia a crescut la nivel local, national si la nivelul UE in ultimele 12 luni.

· La nivel local:

o 60% din cetatenii intervievati afirma ca saracia a crescut in zonele lor locale.

o doar 8% considera ca saracia a ramas la nivel constant.

· La nivel national:

o 75% din respondenti considera ca saracia a crescut in tara lor.

o Doar 8% considera ca saracia a ramas la nivel constant

· La nivel european:

o 60% din cetateni considera ca saracia a crescut la nivelul UE.

o Doar 7% considera ca saracia a ramas la nivel constant.

I.1 Comparatii intre raspunsurile primite la nivelul statelor membre

Romania este pe locul 3 in UE-27 in ceea ce priveste cel mai ridicat procent al populatiei (49%) care considera ca saracia a crescut puternic sau semnificativ in zonele lor locale, dupa Bulgaria si Grecia. La nivelul UE procentul mediu este de 24%.

Nivel LOCAL

· Procentul respondentilor care considera ca saracia a crescut (puternic si moderat) in ultimele 12 luni variaza intre 22% in Suedia si 85% in Grecia.

· Tari cu cele mai ridicate procente ale populatiei care considera ca saracia a crescut puternic: Bulgaria (52%), Grecia (50%), Romania (49%), Ungaria (41%).

· Tari cu cele mai reduse procente ale populatiei care considera ca saracia a crescut puternic: Suedia (4%), Danemarca (6%), Olanda (7%), Luxemburg (8%), Finlanda, Austria, UK (9%).

· 6 din 10 suedezi si aproximativ 50% din danezi si olandezi au afirmat ca nivelul de saracie din zona lor a ramas neschimbat.

· Cel mai mare procent al populatiei care considera ca nivelul saraciei a scazut in ultimele 12 luni s-a inregistrat in Cehia (27%), Irlanda (26%), Polonia (21%), UK (17%).

Nivel NATIONAL

Romania este pe locul 2 in UE-27 in ceea ce priveste procentul populatiei (65%) care considera ca saracia a crescut puternic in tara, dupa Grecia. La nivelul UE procentul mediu este de 38%.

· Cu exceptia Poloniei, in toate statele membre ale UE-27, mai mult de 50% din populatie considera ca saracia a crescut (puternic sau moderat) in tara lor in ultimele 12 luni.

· Tari cu cele mai ridicate procente ale populatiei care considera ca saracia a crescut puternic: Grecia (74%), Romania (65%), Portugalia (61%), Spania (60%), Bulgaria (57%), Ungaria (56%)

· Cel mai mare procent al populatiei care considera ca nivelul saraciei a scazut in ultimele 12 luni s-a inregistrat in Irlanda (29%) si Cehia (27%).

Nivel UE-27

Romania este pe locul 17 in UE-27 in ceea ce priveste procentul populatiei (28%) care considera ca saracia a crescut puternic la nivel european. La nivelul UE procentul este de 37%.

· Tari cu cele mai ridicate procente ale populatiei care considera ca saracia a crescut la nivel european: Portugalia (92%), Luxemburg (91%), Franta (90%).

· 71% dintre romani considera ca la nivel european saracia a crescut.

· Cehia si Irlanda (28-29%) raman in topul tarilor care considera ca nivelul saraciei la nivel european a scazut in utimele 12 luni.

In mai 2010, fata de martie 2010, mai multi romani considera ca saracia la nivel local (+9 puncte procentuale – pp), national (+10 pp) si european (+13 pp) a crescut.

Consideratii socio-demografice

· Perceptia asupra cresterii saraciei la nivel local si national este mai accentuata in randul persoanelor peste 24 ani decat in randul celor cu varsta intre 15 si 24 ani.

· Procentul persoanelor cu varste de peste 54 ani care au declarat ca nu cunosc evolutia saraciei la nivel european este mai mare decat procentul corespunzator celorlalte categorii de varsta.

· Cei care nu si-au terminat inca studiile considera, intr-o proportie mai mare (20%) decat cei care si-au terminat studiile (9-10%) ca saracia a scazut la nivel local, national si european in ultimele 12 luni.

· Un procent mai mare al celor care sunt angajati (peste 60%), decat al celor care nu sunt angajati (58%), considera ca saracia a crescut la nivel local. La nivel national si european, tendinta se mentine.

· Un procent mai mare al femeilor (77%) decat al barbatilor (73%) considera ca saracia a crescut la nivel national.

I.2 Estimarea procentului de populatie saraca in tarile respondente

Romania este pe locul unu in UE-27 privind procentul populatiei (69%) care considera ca 1/3 din populatia tarii este saraca. La nivelul UE procentul este de 30%.

· Majoritatea cetatenilor europeni considera ca saracia este un fenomen raspandit in tara lor.

o 30% din respondenti au declarat ca 1 din 3 persoane din tara lor este saraca.

o Cei mai pesimisti respondenti (considera ca 1/3 din populatia tarii lor este saraca) vin din Romania (69%), Bulgaria (62%), Ungaria (59%).

o La polul opus sunt respondentii din Danemarca, Suedia, Luxemburg si Finlanda. (procent <10%).

· Proportia respondentilor care considera ca saracia este un fenomen extins in tara lor (adica afecteaza cel putin 20% din locuitori) este mai mare in tarile din Europa de Est si de Sud- Est decat in tarile nordice si in anumite tari din Europa Centrala.

o 86% dintre romani si unguri considera ca cel putin 20% din locuitorii tarii lor traiesc in saracie, fata de doar 16% dintre danezi, 29% dintre suedezi si 35% dintre olandezi.

· Fata de martie 2010, in mai a crescut cu 5 pp procentul populatiei din Romania care considera ca cel putin 20% din populatia tarii traieste in saracie (primul loc in UE la cele mai mari cresteri procentuale).

· Perceptii de scadere a saraciei in tara lor s-au inregistrat in: Cehia (-19 pp), Slovacia (-7 pp) si Germania (-5 pp).

Consideratii socio-demografice:

· Femeile, respondentii cu un nivel mediu sau scazut de educatie si lucratorii (manual worker) sunt mai pesimisti privind nivelul saraciei din tara lor.

· Barbatii, persoanele cu varsta intre 15 si 24 ani, studentii full-time, cei cu grad ridicat de educatie, angajatii sunt mai optimisti, estimand o pondere a persoanelor sarace de cel mult 10% din populatie.

II. Gradul de dificultate financiara:

II.1 Dificultati financiare in ultimele 12 luni

Romania este pe primul loc in UE-27 la procentul persoanelor (43%) care au declarat ca in ultimele 12 luni au ramas cel putin o data fara bani sa plateasca facturile si sa cumpere bunurile zilnice de consum. La nivel european procentul este de 17%.

17% din cetatenii europeni intervievati au declarat ca cel putin o data in ultimele 12 luni nu au avut bani sa plateasca facturile si sa cumpere bunurile zilnice de consum.
In topul tarilor cu cele mai mari procente au fost: Romania (43%), Letonia (37%), Lituania (33%), Bulgaria (33%).
La polul opus s-au situat: Luxemburg, Danemarca si Austria (doar 7%).
Fata de martie 2010, in mai s-au constatat reduceri ale acestor procente in Polonia (-5 pp), Cipru (-6 pp), Cehia (-5 pp) si Belgia (-10 pp). In Romania, procentul a ramas constant (43%).
S-au inregistrat cresteri in Franta (+1 pp), Portugalia (+1 pp), Slovacia (+1 pp).
Cei mai afectati au fost: femeile (19% fata de 15% in cazul barbatilor), persoanele cu varsta intre 24 si 54 ani, cei cu nivel redus/mediu de educatie si lucratorii.

II.2 Dificultati financiare la momentul intervievarii (mai 2010)

Romania ocupa locul 6 in UE-27 in randul tarilor cu cel mai mare procent al populatiei care declara ca au dificultati financiare (38%). La nivelul UE, procentul este de 20%.

· 20% din cetatenii europeni au declarat ca la momentul interviului (mai 2010) aveau dificultati in a tine pasul cu facturile casnice si cu rambursarea creditelor. Pentru 15% dintre ei, acest lucru reprezinta un efort continuu.

· Topul tarilor cu cea mai mare pondere a populatiei cu dificultati financiare: Grecia (58%), Letonia (48%), Portugalia (46%), Bulgaria (44%), Malta (41%), Romania (38%).

· In Romania, acest procent a crescut de la 32% in martie 2010 la 38% in mai 2010.

· 10% dintre romani au afirmat ca au probleme financiare serioase.

· Tarile din Europa Centrala si de Nord sunt cele mai bine pozitionate la acest capitol Danemarca, Olanda, Austria, Suedia, Luxemburg, Finlanda.

· Categoriile sociale cele mai afectate sunt persoanele cu nivel redus de educatie, lucratorii manuali si cei din categoria de varsta 25-54 ani.

III. Perceptia publica privind posibilitatea de a-si permite serviciile medicale generale si de asistenta sociala in ultimele 6 luni

· In ceea ce priveste costul serviciilor medicale generale

o 11% din cetatenii europeni considera ca in ultimele 6 luni a devenit mult mai dificil.

o 18% considera ca a devenit oarecum mai dificil.

o Romania ocupa locul unu in UE la procentul mare al populatiei (60%) care considera ca este mult mai dificil de tinut pasul cu aceste cheltuieli. Aceasta este urmata de Grecia (54%) si Letonia (52%).

o 10% sau mai putin din respondentii din Danemarca (8%), Suedia (8%) si Austria (10%) considera ca este mai dificil sa suporte aceste costuri.

· In ceea ce priveste costurile pentru ingrjiirea copilului:

o Dintre respondenti, cei mai multi (58%) considera ca aceste costuri nu s-au modificat.

o 28% dintre ei considera ca este mai dificil de suportat aceste costuri.

o In topul tarilor cu cele mai mari procente ale populatiei care considera ca aceste costuri sunt mai dificil de suportat se numara: Grecia (72%), Romania (52%), Portugalia (50%), Bulgaria (46%).

o 10% sau mai putin din respondentii din Suedia (2%), Danemarca (6%), Olanda (7%), Finlanda (10%) considera ca este mai dificil sa suporte aceste costuri.

· In ceea ce priveste costurile pentru ingrijirea pe termen lung a lor si a rudelor

o Dintre respondenti, mai mult de o treime considera ca este mult mai dificil sa tina pasul cu costurile.

o Romania ocupa locul 4 in UE dupa Grecia (40%), Letonia (38%) si Portugalia (37%), cu un procent de 36% din populatie care considera ca este mult mai dificil sa faca fata acestor costuri.

o La polul opus se afla Suedia si Danemarca (2-3%)

· Fata de martie 2010, procentul romanilor care considera ca le este mult mai greu sa suporte costurile serviciilor medicale si de asistenta sociala a crescut cu 11 pp.

· Perceptia de crestere a dificultatii de a face fata acestor costuri este mai accentuata in cazul celor mai in varsta, a lcelor mai putin educati, al lucratorilor, al femeilor, al celor din zonele urbane si rurale fata de zonele metropolitane.

IV. Asteptari privind situatia financiara a familiilor in urmatoarele 12 luni

· 28% din cetatenii europeni se asteapta ca situatia financiara a familiilor lor sa se deterioreze (fata de 23% in martie 2010), 52% considera ca situatia lor financiara va fi stabila, iar 17% anticipeaza o imbunatatire in urmatoarele 12 luni.

· Romania si Grecia sunt in topul tarilor europene in care populatia se asteapta la o inrautatire a situatiei financiare (73%, respectiv 69%).

· In cazul Romaniei, din martie 2010 pana in mai 2010, procentul aproape s-a dublat: de la 37% la 73%.

· Tarile nordice (Danemarca, Finlanda, Suedia) inregistreaza cele mai mici procente ale populatiei care considera ca situatia financiara se va inrautati, respectiv 9%, 12%, 14%.

· Cu cat respondentii sunt mai tineri, mai bine educati, cu atat gradul de optimism este mai mare:

o 17% din cei cu varsta 15-24 ani considera ca situatia lor financiara se va inrautati fata de 34% din cei cu varsta peste 54 ani

o 28% din cei cu nivel mediu/superior de educatie considera ca situatia lor financiara se va inrautati fata de 35% dintre cei cu un nivel scazut de educatie

· Barbatii sunt mai optimisti decat femeile (19% fata de 14% procentul celor care intrevad o imbunatatire a situatiei lor financiare).

· Populatia din zonele metropolitane este mai optimista privind imbunatatirea situatiei financiare decat cei care locuiesc in zonele urbane sau rurale (20% – 17% – 14%).

· Somerii sunt cei care se asteapta cel mai putin la o imbunatatire a situatiei lor financiare in urmatoarele 12 luni.

V. Perceptia pubplica privind capacitatea de a face fata financiar situatiei in urmatoarele 12 luni

· In ceea ce priveste posibilitatea aparitiei unor cheltuieli neprevazute in valoare de 1.000 euro:

o Cea mai mare parte a cetatenilor europeni sunt preocupati de aparitia unor cheltuieli neprevazute in valoare de 1 000 euro. 24% din respondenti considera ca acest risc este ridicat.

o Mai mult de 8 din 10 romani, portughezi, letonieni considera ca exista riscul (ridicat, moderat sau scazut) de a nu putea face fata unor cheltuieli neprevazute de 1 000 euro in urmatoarele 12 luni.

o Aproape 50% dintre romani cred ca exista un risc ridicat de a nu putea face fata unei asemenea cheltuieli. Situatia este asemanatoare cu cea din Bulgaria (47%). Romania ocupa locul 2 in UE, dupa Letonia, la procentul mare al populatiei care considera ca acest risc este ridicat. Procentul este aproape dublu fata de cel la nivel european: 24%.

o Cele mai bine pozitionate tari sunt Danemarca, Suedia, Olanda, Austria, Belgia, Luxemburg, Finlanda, Germania, in care mai mult de jumatate din respondenti au declarat ca nu exista niciun risc de a nu putea face fata unei cheltuieli neprevazute de 1000 euro sau de a nu putea plati pentru bunurile si serviciile esentiale necesare in urmatoarele 12 luni.

· In ceea ce priveste riscul de a ramane in urma cu platile curente

o Mai mult de 4 din 10 cetateni europeni considera ca exista un risc (ridicat, moderat sau scazut) de a ramane in urma cu platile curente (facturi, alimente sau alte bunuri zilnice de consum) in anul urmator chestionarului.

o Doar 7% din respondenti considera ca acest risc este ridicat, iar 53% au declarat ca nu sunt deloc ingrijorati de abilitatea lor in viitor de a face fata cheltuielilor de zi cu zi.

o Romanii (77%), lituanienii (69%), grecii (66%) apreciaza ca exista cel putin un risc scazut de a nu putea sa-si plateasca facturile zilnice, alimentele si alte bunuri zilnice de consum.

o Romanii (24%) ocupa primul loc in randul respondentilor care estimeaza un risc ridicat de a nu putea suporta asemenea cheltuieli curente.

· In ceea ce priveste riscul de a nu putea plati chiria/rata la locuinta la timp

o Mai mult de 4 din 10 cetateni europeni considera ca exista un risc (ridicat, moderat sau scazut) de a nu-si putea plati chiria sau rata la timp.

o 74-75% din respondentii romani, portughezi si greci considera ca exista riscul (ridicat, moderat sau scazut) de a nu-si putea plati chiria sau rata in urmatoarele 12 luni.

o Procentul scade sub aproximativ o cincime pentru respondentii din Danemarca, Suedia, Olanda si Austria.

· In ceea ce priveste riscul de a nu putea plati creditele de consum la timp

o Aproape jumatate din respondenti considera ca exista un risc (ridicat, moderat sau scazut) de a nu-si putea plati creditele de consum la timp.

o Romanii si grecii sunt in topul respondentilor care considera ca exista riscul (ridicat, moderat sau scazut) de a nu realiza rambursarea (82%, 78%) la timp.

· Fata de rezultatele chestionarului din martie, in mai 2010, in Romania s-au inregistrat cresteri importante ale procentelor populatiei care considera ca exista riscul de a nu putea face fata financiar urmatoarelor situatii: cheltuieli neprevazute de 1.000 euro (+6 pp), plati curente (+15 pp), plata chiriei/ratei la locuinta (+14 pp), rambursarea creditelor de consum la timp (+13 pp).

· Impactul social este mai accentuat in cazul persoanelor cu un grad de educatie scazut, in cazul femeilor care s-au aratat mai ingrijorate decat barbatii (47% fata de 40%) ca vor ramane in urma cu platile si in cazul persoanelor care locuiesc in zonele urbane fata de cele care locuiesc in cele metropolitane si rurale (64% fata de 58-59%).

VI. Perceptia publica privind posibilitatea pastrarii locuintei actuale in urmatoarele 12 luni

· Doar 6% din cetatenii europeni considera ca in urmatoarele luni ar fi posibil sa schimbe locuinta deoarece nu si-ar mai permite costurile.

· 76% din europeni au afirmat ca este foarte putin probabil ca circumstantele financiare sa ii oblige sa isi schimbe locuinta.

· 16% dintre greci si 14% din letonieni considera ca exista o mare probabilitate sa paraseasca locuintele actuale in urmatoarele 12 luni din cauza circumstantelor financiare. La polul opus se situeaza austriecii, care in proportie de 90% considera ca nu va fi nevoie sa isi schimbe locuinta in urmatoarele 12 luni.

VII. Perceptia publica privind situatia angajarilor

· In ceea ce priveste pastrarea actualului job in urmatoarele 12 luni

o 77% dintre respondentii europeni erau increzatori ca vor putea pastra actualul job in urmatoarele 12 luni.

o 37% dintre respondentii romani – locul 3 dupa lituanieni si estonieni – s-au aratat pesimisti in privinta pastrarii actualului loc de munca in urmatoarele 12 luni.

o Cel mai scazut nivel de pesimism s-a inregistrat in tarile nordice si in tarile din Europa Centrala, ca de ex. Olanda, Austria, Luxemburg.

o Aproape o treime (32%) din respondentii care avusesera dificultati financiare in ultimele 12 luni sunt si cei mai pesimisti in privinta pastrarii jobului in urmatoarele 12 luni.

o Exista o relatie directa intre nivelul de educatie al respondentilor si nivelul de incredere ca isi vor pastra jobul.

· In ceea ce priveste gasirea unui nou job in urmatoarele 6 luni, in caz de disponibilizari

o Aproximativ 50% din respondentii europeni s-au aratat pesimisti in privinta gasirii unui nou loc de munca in urmatoarele 6 luni, in caz de disponibilizari.

o Cei mai pesimisti respondenti au fost cei din Grecia, Spania, Italia si Irlanda.

o 40% dintre greci s-au aratat extrem de pesimisti privind sansele lor sa isi gaseasca un nou loc de munca.

o La polul opus se afla cetatenii din Finlanda, Suedia, Belgia, Austria si Danemarca: intre 58% si 66% din respondenti s-au aratat optimisti ca vor gasi un alt loc de munca in 6 luni

o Pe o scara de la 1 la 10 a increderii in gasirea unui nou loc de munca, Romania obtine un scor de 4.7, sub media europeana de 5.5, pozitionandu-se insa mai bine decat tari ca Irlanda, Italia, Spania, Grecia. In top se afla Danemarca si Finlanda cu un scor de 6.9, urmate de Austria si Suedia, avand un scor de 6.8.

· Din martie pana in mai 2010, in Romania, Grecia si Cehia s-au observat cresteri ale procentelor respondentilor neincrezatori in posibilitatea de a gasi un nou loc de munca (+8%, +7%, +8%).

· Gradul de pesimism al respondentilor privind sansele sa isi gaseasca un nou loc de munca in urmatoarele 6 luni, in cazul concedierii, este in relatie directa cu varsta si in relatie inversa cu nivelul de educatie.

VIII. Ingrijorari provocate de starea finantelor personale la batranete: pensii

· Aproximativ trei sferturi din cetatenii europeni anticipau pensii mai mici in viitor sau credeau ca vor trebui sa isi amane data iesirii la pensie sau sa economiseasca bani pentru cand vor imbatrani.

o 27% din cetateni se asteapta la pensii mai mici.

o 26% considera ca vor trebui sa economiseasca mai mult pentru batranete, iar 20% cred ca se vor pensiona mai tarziu decat planificasera.

· Mai putin de 20% din respondentii din aproape toate statele membre au declarat ca nu cred ca pensiile le vor fi afectate de evenimente economice si financiare.

· Respondentii din Grecia (51%), urmati de Germania (42%) si Romania (39%) sunt in topul celor care se asteapta la pensii mai mici. In Romania procentul a crescut fata de anul 2009 cu 19 pp.

· O atitudine proactiva au demonstrat-o respondentii din Franta, Slovacia, Belgia, Cehia, prin faptul ca au mentionat ca fie se vor pensiona mai tarziu decat planificasera (31% Franta), fie vor economisi mai mult (39% Slovacia, 37% Belgia, 34% Cehia).

· Aproximativ 50% din cetatenii europeni erau ingrijorati ca nivelul venitului lor la batranete nu va fi suficient cat sa le permita sa duca o viata decenta (54%).

o Aproximativ trei sferturi din respondentii romani si greci erau ingrijorati de acest lucru. 40% din romani si 37% dintre greci s-au aratat foarte preocupati de acest aspect.

o 1/3 din respondentii din Letonia, Ungaria, Bulgaria si Portugalia s-au aratat foarte pesimisti.

o Cei mai optimisti au fost danezii, 42% din respondenti nefiind deloc ingrijorati de venitul lor la batranete.

o Pe o scara de la 1 la 10, Romania ajunge in topul tarilor europene la gradul ridicat de preocupare privind veniturile la batranete (7,6), urmata de Grecia si Portugalia cu 7,3, respectiv de Bulgaria cu 7,1.

o Din iulie 2009 pana in mai 2010, in Romania, procentul celor preocupati de veniturile la batranete a crescut de la 61% la 73%, in Grecia de la 62% la 73%, in Portugalia de la 61% la 70%, in Spania de la 53% la 65% si in Cehia de la 50% la 64%.

· Cei mai putin ingrijorati s-au aratat a fi cei care erau deja la pensie sau aproape de pensie (55-64 ani) si membrii celui mai tanar grup de varsta (15-24 ani).

· Persoanele care nu lucrau sau care erau studenti s-au aratat mai ingrijorati decat cei care erau angajati.

· Procentul respondentilor foarte ingrijorati ca venitul lor la batranete nu va fi suficient pentru a le permite sa traiasca decent descreste progresiv cu cresterea gradului de educatie al respondentilor.

· Femeile sunt mai ingrijorate de acest lucru: 23% din ele s-au aratat foarte ingrijorate fata de numai 17% din barbati.

PUNCTE ESENTIALE semnalate in raportul de activitate pentru anul 2009 al Biroului European Anti-Frauda (OLAF):

In 2009, 65% din cazurile suspecte de frauda in UE proveneau din 6 state membre: Bulgaria, Germania, Romania, Italia, Polonia si Spania. Asadar, Romania s-a situat in 2009 pe locul 3 in UE la cele mai multe informari transmise Biroului (dupa Bulgaria si Germania). Anul trecut s-au deschis 4 cazuri privind Romania (unul pe agricultura, unul pe cheltuieli directe, unul pe organisme europene, unul pe ajutor extern). Cele mai multe s-au deschis in cazul Bulgariei (41).

Protectia intereselor financiare ale UE si lupta impotriva fraudei, masurile luate de Comisia Europeana si de statele membre in 2009 pentru a preveni, identifica si contracara incalcarea legislatiei – prezentata in raportul de activitate anuala publicat pe data de 14 iulie 2010 – releva ca fraudele au scazut in zonele resurselor proprii si ale cheltuielilor directe europene, dar au crescut in domenii precum agricultura (+43%), politica de coeziune (+23%) si fondurile de pre-aderare (+35%). Sumele recuperate s-au ridicat la aproximativ 250 milioane euro, cele mai multe in domeniul agriculturii.

46% din inormatiile primite de Biroul European anti-frauda provin de la reclamanti (companii sau persoane fizice), 30% de la CE si 14% de la statele membre. Cea mai mare parte a informatiilor privesc institutiile si organisme UE (31%), urmate de fondurile structurale (20%), agricultura (18%), ajutor extern (14%) si cheltuieli directe (11%).

DETALII cu privire la rolul, activitatea si principalele realizari in anul 2009, inclusiv exemple de actiuni concrete:

I. Rolul si activitatea Biroului European Anti-Frauda

• Misiunea sa este sa protejeze interesele financiare ale UE, sa lupte impotriva coruptiei, fraudei, a altor activitati ilegale, inclusiv administrarea defectuoasa in cadrul institutiilor europene. Baza legala pentru lupta anti-frauda este art. 325 din Tratatul de la Lisabona.
• Mandatul sau acopera: toate cheltuielile UE si o parte din venituri. Se includ aici: bugetul general, bugetele administrate de UE sau in numele ei, anumite fonduri administrate de agentii ale UE, toate masurile care afecteaza activele UE.
• In 2009, bugetul sau total (administrativ si operational) s-a ridicat la 78,4 milioane euro, peste 70% fiind destinata pentru partea administrativa. Biroul are circa 500 de angajati si intampina dificultati in recrutarea de personal operational cu calificarea si experienta necesare. Constrangerea se intensifica, dat fiind ca volumul de munca a crescut.
• Biroul este parte a CE, dar are o anumita autonomie bugetara si administrativa care intareste independenta sa in realizarea investigatiilor. Activitatile operationale se desfasoara independent. Supravegherea lui se face de catre un comitet independent, compus din experti.
• Se concentreaza pe combaterea si prevenirea fraudei prin: strategia de prevenire a fraudelor privind fondurile structurale; cresterea vigilentei personalului care se ocupa de resursele financiare ale UE, in ceea ce priveste cele mai intalnite nereguli; incurajarea comuncarii cu sursele externe de informatii, dat fiind ca aproape jumatate din investigatii sunt deschise pe baza informatiilor furnizate de surse din afara “lantului de control” traditional, ca de exemplu auditorii.
• In concordanta cu regulamentul nr 2185/96, poate sa faca verificari pe loc la sediul operatorilor economici implicati si sa beneficieze de dreptul de acces la informatii privind posibile nereguli.
• Proiectul Pluto construit pe baza experientei Biroului (ce presupune instrumente analitice, informatii asupra indicatorilor de frauda etc.) a fost recunoscut de Curtea Europeana a Auditorilor ca fiind cea mai buna practica in domeniu pentru aplicarea auditului standard la evaluarea potentialului de producere a fraudei si la modul cum sunt manageriate riscurile de frauda.
• Biroul contribuie la combaterea coruptiei prin oferirea de consultanta institutiilor/organismelor UE in conformitate cu propria experienta rezultata din investigatii.

II. Realizari importante in 2009 dupa sectorul de activitate

• Investigatii interne
o Punerea in aplicare a unei politici de “toleranta zero” in fata unei administrari defectuoase in interiorul organismelor si institutiilor europene. Biroul se ocupa de cele mai serioase cazuri (delapidare, favoritisme, cereri frauduloase ale personalului). Celelalte raman in responsabilitatea autoritatii competente a institutiei sau a organismului european de control specific.
o La sfarsitul anului 2009, cea mai mare parte a investigatiilor active era in cadrul Comisiei Europene, urmata de Parlamentul European.
o Exemplu: investigatia Biroului privind autenticitatea documentelor prezentate de un oficial al CE pentru promovarea in functie; investigatia Biroului privind fraudarea bugetului UE de catre un fost membru al PE, prin cereri suplimentare de finantare de aprox. 50 000 euro pe an, pe care ii utiliza pentru activitatile sale politice si in interes personal.

• Auditarea activitatii agentiilor europene
o Experienta Biroului a aratat ca exista un risc ridicat de frauda si nereguli in perioada imediat urmatoare crearii noii agentii (ex: agentiile pentru aplicarea politicii comune de securitate si aparare, agentii pentru cooperarea intre statele membre in lupta impotriva crimei organizate internationale, agentii executive cu misiunea sa contribuie la managementul unor programe comunitare).
o Exemplu: interventia Biroului in cazul neregulilor descoperite in momentul auditarii unei noi agentii europene (angajatii utilizau in scop personal echipamentele, masinile si resursele financiare ale agentiei) a imbunatatit vizibil activitatea acesteia.

• Politici interne europene
o Acest domeniu de activitate acopera orice cheltuiala din fonduri europene, proiecte sau programe care intra in competenta totala si directa a serviciilor CE, cu exceptia ajutorului extern.
o Exemplu: delapidare de fonduri de catre directorul unui ONG fondat de UE. S-au cerut bani pentru activitati care nu au avut loc sau care nu au fost in concordanta cu obiectivele proiectului. Procesul este in curs la nivelul autoritatilor nationale. Biroul urmareste cazul indeaproape.

• Ajutorul extern
o Misiunea principala a Biroului de a proteja interesele financiare ale UE are implicatii de amploare asupra relatiilor externe.
o Exemplu: In urma sezisarii delegatiei UE din Nicaragua de catre o persoana fizica, s-au descoperit nereguli in procesul de ofertare si adjudecare al unui proiect de infrastructura. In urma investigatiei, Biroul a inmanat rezultatele autoritatilor judiciare competente cu recomandarea de urmarire penala, a sustinut amendarea companiei de catre CE cu 10% din valoarea contractului si bifarea companiei in Early Warning System, astfel incat sa fie exclusa de la acordarea altor contracte pentru o anumita perioada de timp.

• Fonduri structurale
o Experienta Biroului arata existenta multor nereguli in cadrul fondurilor structurale (declararea unor costuri exagerate achizitiilor, actiuni care submineaza procesele de adjudecare a contractelor).
o De aici rezulta probleme semnificative privind bunul uz al fondurilor structurale in SM, in mod particular in Italia, Grecia, Spania, Bulgaria si Slovacia.
o Exemplu: in 2009, Biroul a finalizat investigatia privind o companie de materiale de constructii din Spania care primise fonduri din FSE si FEDR. Se cerusera finantari pentru servicii care nu existau, s-au cumparat echipamente second-hand, desi fusesera declarate noi. Datorita interventiei Biroului, 14 milioane euro au fost economisite la bugetul UE, iar dosarul a fost inmanat atuoritatilor spaniole pentru posibile proceduri penale.

• Agricultura si comert
o Agricultura, in mod traditional, are un procent semnificativ din total cheltuieli in bugetul UE.
o Biroul coordoneaza investigatii in cazul unor posibile fraude in cadrul programului SAPARD. De exemplu, in Bulgaria s-a constatat ca firme care au accesat acest fond au realizat achizitii la supra-pret.
o In cazul restituirilor la export la zahar, s-a constatat ca se primeau restituiri la export pentru exporturi de zahar in Rusia, desi destinatia finala era Croatia. Biroul a intervenit si a cooperat cu autoritatile din Rusia si cu organele vamale din Croatia pentru investigatii. S-au blocat platile catre beneficiari.

• Venituri
o Pe partea de venituri, UE se finanteaza aproape integral din resurse proprii (taxe vamale, prelevari la importul de produse agricole si cotizatii la zahar). Acestea se impun operatorilor economici si sunt colectate destate membrein numele UE.
o Din 2005 s-au reintrodus cotele la importul de produse textile din China; exportatorii chinezi au obtinut certificate false care atestau ca produsele vin din Bangladesh. In urma investigatiei Biroului, autoritatile vamale din fiecarestat membruau inceput sa colecteze din nou banii cuveniti din taxele vamale la import.

• Comertul ilegal cu tigari contrafacute
o Acesta cauzeaza pierderi anuale la bugetele UE si alestatelor membrede aproximativ 10 miliarde euro si submineaza scopurile politicii publice in domeniul sanatatii.
o Biroul sprijina si coodoneaza investigatiile transnationale care conduc anual la confiscarea a cateva sute de milioane de tigari si descoperirea de organizatii criminale responsabile pentru contrabanda cu tigari. In 2009, Biroul a coordonat 35 de cazuri de frauda in acest domeniu.

• Operatiuni Vamale Mixte
o Operatiune organizata prin cooperarea dintrestatele membreale UE si tarile asiatice pentru a combate comertul global cu produse contrafacute si pentru a proteja legitimitatea comertului cu produse originale. Operatiunea a dus la confiscarea a mai mult de 65 milioane tigari contrafacute si 369 000 alte produse contrafacute (pantofi, jucarii, casti, manusi etc.).

• Protejarea euro impotriva falsificariio Biroul coopereaza cu BCE si cu Europol in acest domeniu prioritar pentru UE.
o Activitatile Biroului includ propunerea si implementarea unei legislatii pentru protectia bancnotelor si monedelor, training si asistenta tehnica pentru managementul si finantarea proiectelor pentru protectia bancnotelor si monedelor in cadrul programului Pericle.
o Din 2012, bancile vor fi responsabile pentru verificarea autenticitatii bancnotelor de euro distribuite. Biroul sprijina institutiile financiare pentru preluarea noii responsabilitati, in principal prin testarea echipamentelor de verificare.

III. Evidente statistice ale activitatii operationale

• Volumul in crestere al informatiilor transmise Biroului reflecta faptul ca opinia publica a luat cunostinta de activitatea acestuia, confirmand totodata rolul sau ca si “pilon al increderii” in lupta impotriva fraudelor.
• Biroul incearca sa isi imbunatateasca performanta, prin scurtarea timpului de evaluare, insa acest lucru depinde si de necesitatea traducerii de documente si de disponibilitatea partenerilor externi. De la introducerea procedurii simplificate in 2004, decizia de a deschide un caz se rezuma la cazurile cele mai importante si care tin de competenta sa.
• La sfarsitul lui 2009, numarul investigatiilor proprii era de 2 ori mai mare decat cel in care are rol de coordonator si oferirea de asistenta, aratand dispozitia de a maximiza valoarea adaugata a muncii sale.
• 46% din informatiile primite provin de la reclamanti (companii sau persoane fizice), 30% de la CE si 14% de la statele membre. Cea mai mare parte a informatiilor privesc institutiile si organisme UE (31%), urmate de fonduri structurale (20%), agricultura (18%), ajutor extern (14%) si cheltuieli directe (11%).
• Romania s-a situat in 2009 pe locul 3 in UE la cele mai multe informari transmise Biroului (dupa Bulgaria si Germania). Anul trecut s-au deschis 4 cazuri privind Romania (unul pe agricultura, unul pe cheltuieli directe, unul pe organisme europene, unul pe ajutor extern). Cele mai multe s-au deschis in cazul Bulgariei (41).
• Tot in 2009, 65% din cazurile suspecte de frauda proveneau din 6 state membre: Bulgaria, Romania, Germania, Italia, Polonia si Spania.
• Tendinta este de reducere a cazurilor deschise in domeniul “ajutor extern”, dar au crescut cele din domeniul politicilor interne UE. Aceasta se datoreaza in principal faptului ca investigatiile privind fondurile de pre-aderare din cele 12 state candidate s-au transformat in investigatii privind fondurile structurale europene, dupa valurile de aderare din 2004 si din 2007.
• In urmarirea efectelor investigatiilor, dincolo de sanctiunile efective aplicate, rolul Biroului este redus. Acesta doar verifica punerea in aplicare de catre autoritatile europene sau nationale a masurilor administrative, disciplinare, financiare si judiciare recomandate.
• Ca urmare a actiunilor de urmarire incheiate in 2009, sumele recuperate s-au ridicat la aproximativ 250 milioane euro, cele mai multe din domeniul agriculturii.
• La sfarsitul lui 2009, cele mai multe efecte ale investigatiilor incheiate erau urmarite in domeniul fondurilor structurale, ajutorului extern, agriculturii si in cele privind autoritatile vamale.

Sursa: aici.

Egalitatea de gen in luarea deciziilor nu este inca un fapt concret. Doar 1 din 10 membri din consiliile de administratie ale companiilor de top din Europa sunt femei. Procentul femeilor detinand pozitia de CEO este chiar mai mic: 3%. Decalajul este ridicat fata de gradul lor de reprezentare in functiile politice. De pilda, la nivelul parlamentelor nationale europene ponderea lor este in medie de 24%, iar in Parlamentul European a atins cota de 36%.

Comisia Europeana ia in considerare introducerea unor cote de gen pentru a ataca problema dezechilibrului in raportul femei-barbati in cadrul consiliilor de administratie ale companiilor private si publice, in care numai 10% sunt femei. Aceasta masura este considerata a fi o masura de ultima instanta, care se va aplica in cazul in care companiile nu se vor dovedi capabile sa se adapteze in mod voluntar. Decizia de a introduce cote obligatorii de gen se va lua dupa studierea de catre Comisia Europeana a comportamentului companiilor in acest sens, prefigurata a se incheia pana la sfarsitul anului 2011.

Care ar putea fi instrumentul juridic european care sa raspunda la o astfel de provocare?

 Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona exista noi instrumente care ar putea fi utilizate. Pentru a atinge obiectivul unei piete a muncii mai echilibrate de gen in UE, se pot lua masuri de stimulare aplicabile in promovarea nediscriminarii de gen, conform cu articolul 19.
 Expertii juridici ai CE lucreaza in prezent la identificarea instrumentului legislativ cel mai bine pretat la astfel de masuri de stimulare: o directiva care sa fie apoi transpusa in legislatia nationala sau o reglementare care sa fie aplicabila imediat in cadrul celor 27 state membre.
 Nu este exclusa nici posibilitatea de interventie europeana la nivel national, ca mijloc de a garanta in mod real egalitatea de gen printre angajatii din domeniul public, desi puterile UE in aceasta zona nu sunt clar definite.
 UE ar putea face o recomandare (instrument legislativ cu caracter neobligatoriu) statelor membre in acest sens. De pilda, o astfel de recomandare a avut efecte notabile in sectorul telecomunicatiilor.

Ce masuri recente au luat unele Guverne la nivel national?

Norvegia ramane promotorul cotelor de gen minimale obligatorii de 40% in consiliile de administratie, nu doar la nivelul pozitiilor decidente in institutiile publice ci si in companiile private. Spania i s-a alaturat de curand, iar in Germania dezbaterile sunt in plina desfasurare.

 Spania
o Guvernul lui Zapatero a propus in 2007 o lege prin care obliga companiile publice si pe cele listate la Bursa, cu mai mult de 250 de angajati, sa aiba o cota minima de 40% femei in structura consiliilor lor de administratie.
o Desi legea intra in vigoare abia din 2015, impactul se simte deja: procentul femeilor in consiliile companiilor spaniole s-a dublat, ajungand la 10% in 2009.

 Germania
o Ministrii Justitiei din landuri s-au pus recent de acord sa introduca cote de gen obligatorii pentru a creste gradul de reprezentare a femeilor in consiliile de luare a deciziilor in cadrul companiilor private.
o In schimb, ministrul federal al Justitiei, liberala Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a insistat ca masura sa aiba un caracter voluntar.

Varsta ramane o forma acuta de discriminare a femeilor

 Comitetul Parlamentului European privind drepturile femeilor si egalitatea de gen a aprobat un raport ce puncteaza o alta forma de discriminare in privinta femeilor: varsta.
 Discriminarea de varsta este mai des intalnita in cazul femeilor decat in cazul barbatilor, sustine europarlamentara finlandeza Sirpa Pietikäinen, membra a Partidului Popular European.
 Femeile care imbatranesc sunt supuse la multiple forme de discriminare. Femeile peste 50 ani au mari dificultati in a avansa in cariera si in a se reangaja.
 Exista o importanta discriminare de gen in spitale, care se intalneste mai des o data cu cresterea varstei: multe boli sunt diagnosticate si tratate in acelasi mod pentru barbati si femei, desi, simptomele femeilor in caz de atac de cord, de pilda, sunt diferite. Asadar, mortalitatea la femei este mai ridicata in spitale, din cauza lipsei tratamentului adecvat, sustine aceeasi europarlamentara in raportul sau.

Sursa: aici
Pentru alte evolutii recente in materie vezi: aici.