CE ne cheamă să ne facem propria strategie națională în domeniul inteligenței artificiale până la mijlocul anului 2019

15 ianuarie 2019

Andreea Paul (INACO): CE ne cheamă să ne facem propria strategie națională în domeniul inteligenței artificiale până la mijlocul anului 2019 și să construim parteneriate public-private

DFFA891B-D87C-4B47-834C-318CF9031145

Inteligența artificială (IA) presupune modelarea inteligenței umane, a mișcărilor și a reacțiilor ființelor vii în general, ca parte esențială în construcția mașinilor inteligente. Economiile și orașele viitorului sunt inteligente (smart), în care acțiunile locuitorilor vor putea fi monitorizate prin IA pentu asigurarea securității, deservirea cu utilități, produse și servicii etc. În 2017, de pildă, în Marea Britanie a fost făcută prima arestare în baza recunoașterii faciale realizate de roboți dotați cu IA.

Potențialul IA în afaceri și în administrație este uriaș, de la agricultură până la sănătate. Alături de automatizare și blockchain, IA va avea un impact uriaș asupra pieței muncii, aspecte detaliate de către organizatia neguvernamentală INACO în Ghidul Meseriilor Viitorului. Dar România nu are încă nicio strategie de profil.

Majoritatea statelor europene dezbat acum, alături de factori de decizie politică, oameni de știință, inventatori, cercetători, reprezentanți ai industriei, cadre didactice universitare din domeniu, pentru a trasa regulile privind viitorul IA în UE, cu țintă strategică explicită: “IA FABRICATĂ ÎN UE”. Concurența globală este acerbă, iar SUA și China au depășit demult și cu mult investițiile europene în acest domeniu. Europa vrea să recupereze.

Pentru promovarea utilizării și dezvoltării IA în statele membre, Comisia Europeană a publicat recent, în decembrie 2018, un Plan european coordonat de acțiune și a alocat un buget de 20 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2020. Argumentul ridicat de Andrus Ansip, vicepreședintele pieței unice digitale este simplu și clar: “IA nu este un capriciu, ci reprezintă chiar viitorul nostru”.

De aceea, CE cheamă fiecare stat membru:
să-și elaboreze propriile strategii naționale în domeniul IA până cel târziu la mijlocul anului 2019, definind explicit domeniile de investiții și planurile proprii de acțiune;
să dezvolte parteneriate public-private în domeniul IA;
să contribuie la dezbaterea UE pentru crearea noului Fond pentru IA cu scopul sprijinirii firmelor nou-înființate și a celor aflate în faza de extindere și dezvoltare;
să se conecteze cu principalele centre mondiale din domeniul IA și să contribuie la dezvoltarea unei rețele de centre europene de excelență în domeniul IA și al tehnologiei blockchain.

La nivelul UE, reglementarea inteligenței artificiale este una dintre cele mai mari provocări politice cu care legiuitorii europeni se vor confrunta în următorul mandat, 2019-2024. Primăvara anului 2019 este punctul de cotitură. Grupul de experți ai Comisiei Europene va publica în martie 2019 ultimele orientări ale UE privind etica inteigenței artificiale (IA). Același grup de experți lucrează la un raport pentru stimularea investițiilor publice și private în IA în UE care va apărea în mai 2019, termen care se suprapune cu publicarea actualizată a „Directivei privind conformitatea produselor”, inclusiv a produselor bazate pe tehnologiile alimentate cu IA, și cu viziunea strategică asupra viitorului Uniunii Europene în ansamblu, prezentată la Sibiu.

Din păcate, niciun român nu participă la acest Grup de experți, deși România are experți în domeniul IA. Nicio dezbatere publică cu mediul privat, academic, cu inventatorii sau cu societatea civilă nu știm să fi exitat oficial la nivelul instituțiilor publice pentru crearea Strategiei României în domeniul IA, deși ne-am oferit să participăm.