Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții proprii financiare relevante, ceea ce se traduce în cum să tocăm legal de la stat 2 miliarde de lei anual

5 aprilie 2017

imageGuvernul actual își propune să lanseze luna următoare un program public dedicat firmelor create după data de 30 ianuarie 2017 prin care să acorde: „ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei/beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari”, conform art. 3. (1) al OUG/30.01.2017 pentru lansarea Programul “Start-up Nation – Romania”. Detalii aici cu privire la beneficiarii, domeniile, punctajele și cheltuielile eligibile: http://start-upnation.ro

Așadar, vorbim despre 2 miliarde de lei alocate anual din bugetul țării debutanților în afaceri. Ideea nu e rea. Nici măcar nouă nu e. Anii trecuți s-au lansat programe similare, precum programul START sau SRLD, inclusiv în anul 2016: Start-up Plus sau Diaspora Start-up.

Câteva critici constructive sunt utile acum, în plină dezbatere publică, care precede lansarea efectivă a programului in luna mai și care sunt menite să ne trezească la realitate, să cheme la responsabilitate și corecții la nivelul Guvernului:

  1. Mânați de bani, nu neapărat de spiritul de business. A aloca 2 miliarde de lei unor debutanți în afaceri fără contribuții și responsabilități financiare proprii relevante crește exponențial șansa de rateu al firmei debutante, pentru că deschide supapa celor interesați mai degrabă să absoarbă acești bani de la stat, nu neapărat să creeze firme noi și locuri de muncă care să reziste pe piață. Cele mai bune practici internaționale de stimulare a antreprenorilor debutanți recomandă co-interesarea în finanțarea planului inițial de afaceri în proporție de cel puțin 50% ca să tragă cu toată energia și creativitatea sa barca știind că are și propiile sale economii sau împrumuturi în joc. Gândiți-vă, simplu, cum ați cheltui voi banii primiți de la stat ca ajutor cu sau fără contribuții proprii atașate?! De obicei, ești mai cumpătat, mai responsabil cu banii proprii decât cu cei primiți.
  2. Ipoteza de lucru a noii reglementări în ceea ce privește numărul de beneficiari este excesiv de optimistă. Cum să propui 10 mii de firme beneficiare anual finanțate de la stat, mai mult decât în ultimii 7 ani luați la un loc? În perioada 2009-2015, numărul total al beneficiarilor a fost de 9401 firme susținute prin cele 8 programe publice active dedicate antreprenoriatului debutant, mic și mijlociu, prin care s-au creat sub 18 mii de locuri de muncă. De la această realitate pornim și de la această capacitate instituțională și antreprenorială românească. Detalii aici cu privire la fiecare program public activ: http://www.cdep.ro/interpel/2016/r10751A.pdf. Nu e rău deloc să fii ambițios și să crești țintele, dar diferența dintre realitate și propunerea actuală se numește halucinație. Aceeași diferență ne dă și dimensiunea riscului de tocare a banilor publici de către cei fără prea mare legătură cu antreprenoriatul. De ce spun asta? Pentru că nu oricine poate fi om de afaceri. Pentru că avem o capacitate antreprenorială reală limitată în economie. Pentru că principala problemă a companiilor active azi este lipsa forței de muncă calificate la nivelul nevoilor reale ale sectorului privat actual.
  3. Guvern nou, program nou, memorie instituțională redusă. Orice inițiativă publică nouă pentru susținerea antreprenoriatului ar fi trebuit să fie precedată de o analiză de impact a eficienței programelor publice active în ultimii 8 ani, dar și de o analiză a celor mai bune practici la nivel internațional care ar putea fi adaptate în România. Or acești doi pași esențiali în buna guvernare nu s-au făcut. Dacă s-ar fi făcut, decidentul public ar fi trebuit să vadă că programul SRLD pe care l-am croit în anul 2011 a dus la cele mai multe locuri de muncă nou create (peste jumătate din totalul locurilor de muncă create de beneficiarii tuturor celor 8 programe publice de susținere a antreprenoriatului în ultimii ani) și la cea mai mare utilitate a banului public cheltuit prin raportarea costurilor publice la numărul de locuri de muncă nou create. Decidentul public ar trebui să aibă apoi înțelepciunea de a nu omorî programul SRLD care are de departe cel mai puternic impact pozitiv, mai mult decât toate celelalte 7 programe luate la un loc în ultimii 8 ani și să-l dezvolte, nu să-l înlocuiască cu unul cu eficiență mai mică.
  4. De ce a mers bine programul SRLD și ce avem de învățat din el? Pentru că am trecut prin cei doi pași ai bunei guvernări enunțați mai sus și am importat modelul singaporez, adaptat desigur la posibilitățile financiare ale țării noastre în anul 2011. Prin acest program se acordau până anul trecut alocaţii financiare nerambursabile de la stat de cel mult 10.000 de euro, dar nu mai mult de jumătate (50%) din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri. Aplicația se făcea on-line, transparent și punctajul era obținut în timp real, nu subiectiv în funcție de voința sau subiectivitatea unor evaluatori/funcționari publici. Obligația beneficiarului era de a crea cel puțin 2 locuri de muncă noi, iar pentru cel mult 4 angajați salariile erau scutite timp de 3 ani de plata CAS pentru veniturile salariale de până la nivelul mediu pe economie, pe lângă un pachet mai larg de stimulente fiscale. Am mai făcut însă un lucru: an de an, evaluam utilitatea cheltuirii banului public pe baza datelor oficiale prezentate de către AIPPIMM, raportând cheltuielile publice totale alocate fiecărui program în ultimii ani la numărul de locuri de muncă nou create. Concluziile în urma calculelor făcute în anul 2015 le găsiți aici: http://www.andreeapaul.ro/programul-srld-pe-care-l-am-croit-in-anul-2011-a-dus-la-cele-mai-multe-locuri-de-munca-nou-create/, iar cele actualizate în anul 2016 le găsiți publicate în volumul Forța economică a femeilor (Editura Polirom, 2016).

Recomandările mele finale, scurte și la obiect, ca om al faptelor, sunt:

1. Să trecem prin cele două etape cheie: analiza de impact a programelor existente și analiza bunelor practici internaționale actualizate, pentru a ne putea conecta pragmatic la realitățile economiei românești.

INACO – Inițiativa pentru Competitivitate (www.inaco.ro) vă poate furniza aceste informații legate de ce a mers și ce nu a mers bine în practica românească și cea internațională, până la crearea Centrului de Studii Comparative pentru Competitivitate agreat cu ministrul pentru mediul de afaceri, Alexandru Petrescu, ca și organism consultativ – la propunerea INACO (detalii aici: http://www.andreeapaul.ro/inaco-propune-crearea-centrului-de-studii-comparative-pentru-competitivitate/), săptămâna trecută.

2. Nu stricați ceea ce merge bine. Nu omorâți programul SRLD, cu cel mai puternic impact pozitiv de până acum, și folosiți mecanismul său de construcție, dovedit fezabil în lume și în România, pentru programul Start-up Nation România.

3. Orice inițiativă de stimulare a antreprenoratului se izbește azi de realitatea lipsei forței de muncă calificate, ceea ce înseamnă că trebuie mobilizate rapid și ministerele educației și muncii, autoritățile publice locale, școlile și companiile active dedicate formării profesionale, dar nu numai, pentru corelarea ofertei forței de muncă cu necesarul economiei. Detalii aici despre România meseriilor: http://cursdeguvernare.ro/sos-forta-de-munca-invatamantul-profesional-si-tehnic-tarile-de-la-care-romania-poate-invata-meserie.html și aici despre România productivă: http://cursdeguvernare.ro/conferinta-romania-productiva-si-8-din-marile-ei-probleme.html