Cercetarea sacrificata in dansul bugetar

10 februarie 2009   |  48 comentarii

Premierul francez, Francois Fillon, declara acum cateva zile ca in scopul contracararii efectelor crizei economice care a condus la recentele greve de la Paris, Guvernul propune un plan anticriza de investire masiva in sectoarele cheie. Ele sunt: infrastructura, invatamantul si cercetarea. UE, in ansamblu, si SUA raspund crizei tot prin finantarea sporita a sectorului de cercetare, dezvoltare si inovare.

Teoretic, prin Pactul National pentru Educatie si Cercetare, Romania s-a angajat sa se sincronizeze cu lumea civilizata. In practica, datele facute publice pana acum arata o alocare bugetara pentru cercetare in anul 2009 la aproape jumatate din nivelul stabilit anul trecut – adica de circa 10 ori mai mica, ca procent din PIB, decat media europeana a ultimilor ani. Situatia pare sa pericliteze ceea ce s-a castigat firav in ultimul an, inclusiv pactul mai sus mentionat. Parte din contractele incheiate pe perioade de 2-3 ani vor fi acum brutal intrerupte, iar tinerii cercetatori vor fi, fara indoiala, primii sacrificati in actualul sistem. Angajamentele internationale de colaborarea vor fi direct afectate.

Ceea ce se cere imperativ in schimb este aplicarea pana in panzele albe a principiului enuntat: bani contra reforma si nu pentru alimentarea institutelor capuse care nu produc nimic!

Cercetarea nu este un Ateneu caruia trebuie sa i se dea un banut din mila, prin „cedarea” unei parti din bugetul fiecarei institutii ale statului, asa cum suna acum chemarea politica. Lipsa de civilitate si de progres, de inovare si de performanta vine dintr-o mentalitate alimentata constant de intoarcerea piramidei valorilor cu susul in jos in Romania, de marginalizarea elitelor autentice si de promovarea non-valorii, a clanurilor de familie. Nu mai putem inainta cu spatele spre viitor, nici chiar in cele mai severe perioade de criza economica.

Ar fi de dorit ca actualul Guvern sa defineasca extrem de limpede si responsabil:

– tinta Romaniei in ceea ce priveste atitudinea fata de ‘educatie, stiinta si tehnologie’,
– cerintele calitative pentru o finantare rationala, eficienta, orientata spre asumarea hazardului moral care favorizeaza intotdeauna mintile pregatite (vorba lui Palade),
– criteriile de transparenta administrativa, de corectitudine si etica manageriala, pe scurt integritatea procesului de cercetare si, nu in ultimul rand,

– mecanismele prin care doreste sa impuna schimbari de optica in societatea romaneasca privitoare la ‘stiinta’.

Multe raspunsuri se gasesc in documentele Comisiei Prezidentiale pentru Educatie si Cercetare:

– Daca aceste raspunsuri sunt ‘valide’ din perspectiva actualului Guvern, atunci ele ar trebui dezvoltate, asumate si implementate in ritm alert.
– Daca ‘nu’, ar trebui sa elaboreze o noua viziune.

Personal, cred insa ca lucrarile Comisiei Prezidentiale asigura suportul pentru demararea unei reforme de fond si a unui „buget contra reforma”, viziune impartasita in mare parte de catre membrii comunitatii de cercetatori.