Comparație între promisiunile neonorate ale Guvernului Ponta 1/2 și Programul „dacă și cu parcă” Ponta 3

• Atingerea unui deficit bugetar structural de 0,7% din PIB în 2014 şi menţinerea la acest nivel în 2015 şi 2016. (P2 – pag 21)

• Continuarea consolidării fiscale în anii 2015 şi 2016 .n acord cu Comisia Europeană, în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu. (P3 – pag 14)

• Reducem la jumătate numărul de taxe parafiscale;
• Creştem deductibilitatea cheltuielilor în cercetare și dezvoltare de la 20% la 50% (P2 – pag 76).
• Reducem integral plata CAS datorată de angajatori pentru 1 an de zile, pentru crearea de noi locuri de muncă (cu condiţia menţinerii locului de muncă încă un an).
• Capitalizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri. Sprijinirea IMM-urilor aflate în dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care să includă şi folosirea fondurilor europene.
• Susţinerea dezvoltării şi diversificării activităţilor economice, care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative, pentru activităţi meşteşugăreşti şi activităţi neagricole.
• Sprijinirea producătorilor agricoli să îşi ia certificate europene de producători BIO. Astfel, lor li se facilitează accesul la piaţa europeană (o piaţă care îi aşteaptă, fără să fie nevoie să se promoveze prea mult) şi să vândă produsele pe care le fac pe mult mai mulţi bani.
• Aplicăm controlul financiar fiscal de fond doar o singură data la 3 ani pentru IMM-uri şi aplicarea principiului „o singura dată” pentru a elimina solicitările adresate IMM-urilor de către o instituție publică de a depune documente emise de alte instituții.
• Restructurarea instituțiilor de control fiscal (ANAF, Garda Financiară, Vamă), și inființarea unui consiliu de supraveghere și audit format din experți internaționali din state membre UE, cu performanțe în domeniu.
• Introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice şi companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat) (P2 –pag 77).
• Revenirea la un nivel de TVA de 19% (P2 – pag 76).
• Scutirea de impozitare, pe o perioada de 5 ani, a dividendelor care vor fi reinvestite in utilaje si echipamente tehnologice, cercetare-dezvoltare, sub forma majorării capitalului social la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale şi care conduc la crearea de noi locuri de muncă. (P2 – pag 76)
• Reducem TVA la producătorii de produse agricole de la 24% la 9%, iar 15% va ramane la acestia pentru dezvoltare. Masura va fi valabila doar pentru productie si nu pe lantul de prelucrare. Stimulam astfel producatorii interni si reducem evaziunea fiscala din agricultura. (P2 – PAG 76).
• Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori; (P2 –pag 77).

• Adoptăm o nouă lege pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care are la baza transpunerea în legislaţia românească a legii europene privind întreprinderile mici din Europa, Small Business Act (SBA). (P3- pag 81)
• Revenirea la un nivel de TVA de 19%, pe măsură ce cadrul fiscal bugetar o va permite. (P3 – pag 80).
• Scutirea de impozitare, a profitului reinvestit, în utilaje şi echipamente tehnologice, în măsura în care cadrul fiscal – bugetar o va permite. (P3 – pag 80).
• Analizam extinderea reducerii TVA la alte categorii de produse alimentare de la 24% la 9%. Stimulăm astfel producătorii interni şi reducem evaziunea fiscală din zona produselor alimentare.(P3 – pag 80).
• Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, în măsura în care cadrul fiscal – bugetar o va permite. (P3 –pag 80)

• Reducem treptat, în următorii 4 ani, CAS-ul datorat de angajator cu 5 puncte procentuale, până în 2016.(P2 – pag 105)

Pensii:

• Degrevarea bugetului asigurărilor sociale de stat de cheltuieli care pot fi suportate din alte surse de finanţare – ex. plata de la bugetul de stat a indemnizaţiei de însoţitor, acordată invalizilor de gradul I.(P2- pag. 106)

Asistență socială:

• Stimularea investiţiilor publice şi private într-un sistem integrat de asistenţă socială performant, pentru protecţia persoanelor în vârstă, cu handicap, fără locuinţă şi fără venituri şi a altor persoane aflate în situaţii de risc social şi care au nevoie permanent sau temporar de protecţie.
• Protejarea consumatorului vulnerabil prin acordarea unui ajutor suplimentar pentru plata facturii la energie.
• Dezvoltarea serviciilor sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente de familie şi sprijinirea recunoaşterii muncii la domiciliu a îngrijitorilor.(P2 –pag. 106)

• Realocarea de fonduri către sectoarele cu potențial maxim de absorbție atât în interiorul cât și între programele operaționale.
• Eficientizam sistemul de certificare a cheltuielilor eligibile, prin modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale în vederea creării conditiilor necesare pentru includerea, pe declaratiile de cheltuieli transmise Comisiei Europene, a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectelor majore neaprobate încă de aceasta.
• Includerea ONG-urilor ca beneficiari eligibili pentru accesarea garanţiilor de stat oferite prin acest program de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii; (P2 – pag 79)
• Vom elabora Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice în vederea prevenirii greșelilor constatate în aplicarea procedurilor privind achizițiile publice în cadrul proiectelor finanțate din instrumente structurale, precum și asigurarea unei practici unitare pe viitor. (P2 –pag 81)
• Eficientizam administrarea banilor europeni, prin crearea unui minister al fondurilor europene care își va asuma funcția de Autoritate de Management unică, asigurând un sistem de management suplu, coerent, unitar și performant. (P2 – pag 79)
• Lansarea rapidă a unor proiecte majore suplimentare (în mod special infrastructură de transport si mediu) si a caror implementate sa inceapa în perioada curentă (până în 2015). (P2 – pag 79)
• Vom organiza un cadru comun de dialog periodic între MFE, ANRMAP, autorităţile de management şi Comisia Europeană pentru elaborarea şi implementarea Strategiei Naţionale în domeniul Achiziţiilor Publice şi a planului de acţiune aferent.
• Subvenţionarea pe durată determinată a locurilor de muncă din mediul privat, pentru cel puţin următoarele categorii de persoane: studenţi în ani terminali, tineri absolvenţi, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, persoane fără adăpost, persoane care trăiesc din venitul minim garantat, şomeri, persoane peste 45 de ani inclusiv pensionari prin plata salariilor acestora din Fondul Social European respectiv prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.(P3 – pag 84)
• Eficientizăm administrarea banilor europeni prin concentrarea funcţiei de Autoritate de management la nivelul a 3 ministere (MFE, MDRAP şi MADR) care au demonstrat performanţă în absorbţia fondurilor europene şi dispun de capacitate şi expertiză precum şi prin consolidarea funcţiei de coordonare la nivelul MFE. (P3 – pag 82);
• Lansarea rapidă a unor proiecte majore suplimentare (în mod special, infrastructură de transport şi mediu); (P3 – pag 82)

• Aplicarea și valorificarea în industrie a rezultatelor cercetărilor realizate pentru asigurarea racordării cercetării la cerințele economiei.
• Sprijinirea industriilor mari consumatoare de energie pentru reducerea riscului de delocalizare și menținerea unei baze industrial competitive; (P3 – pag 87).

• context + necesitatea înființării Minsterului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (P2 – pag. 30)

Direcții de acțiune – Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene

• Analiza urgentă a tuturor sumelor disponibile în cadrul programelor cu finanţare europeană şi realocarea acestora în vederea finanţării proiectelor aflate în listele de rezervă. (P2 – pag. 32)

• Susținerea măsurilor pentru promovarea identitatii colectivitatilor locale. (P3 – pag. 24)
• Continuarea măsurilor necesare cresterii absorbtiei fondurilor europene atat prin identificarea de masuri suplimentare pentru actuala perioada de programare (2007-2013). Organizarea sesiunilor de depunere a proiectelor in cel mai scurt timp dupa aprobarea Acordului de parteneriat 2014-2020 si crearea masurilor de eligibilitate (P3 –pag 24)
• Sustinerea masurilor pentru promovarea identitatii colectivitatilor locale prin:
• Stabilirea cadrului legal cu privire la posibilitatea autorităților locale de a arbora numai pe instituțiile proprii, si numai impreuna cu drapelul României și drapelul Uniunii Europene, a steagurilor unităților administrative-teritoriale pe care acestea le reprezintă. (P3 – pag. 29)
• Promovarea imaginii colectivităților locale prin sprijinirea și susținerea campaniilor de creare a brandurilor locale pentru produse tradiționale, resurse naturale, turistice, culturale, istorice, de interes deosebit.(P3 – pag. 30)

• Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe până în anul 2016. (P2 –pag. 42).

•  Scutirea de impozit pe profitul investit în transferul tehnologic. (P2- pag. 48).

• Revizuirea sistemului de salarizare în direcţia flexibilizării şi stimulării performanţei si competitivităţii prin excluderea profesiei medicale și de asistent medical, inclusiv moașe din categoria personalului bugetar;(P2 – pag 106)

• Eficientizarea activităţii agenţiilor prin comasarea acestora; (P2 – pag 14)

Camerele agricole

• Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea să îşi poată asigura autofinantarea; (P2- pag 14)

• Reducerea numarului de ferme şi exploataţii odată cu transformarea activitatilor agricultorilor de subzistenţă in activitati care produc pentru piaţă; (P3 – pag 7)
• Reforma instituţională a Ministerului Agriculturii şi instituţiilor din subordine

Viitorul agriculturii si al satului romanesc

• Dezvoltarea sectorului horticol si cresterea ponderei acestuia în sectorul agricol romanesc (P3 – pag 9)

• Adoptarea si  implementarea rapidă a măsurilor aferente domeniului tehnologiei informației și comunicațiilor din Agenda 2020 a Uniunii Europene se va realiza prin elaborarea si  punerea în practică a „Strategia naţională privind  Agenda Digitală pentru România”.
• Această viziune strategică naţională unică va fi anvelopa tuturor strategiilor sectoriale şi a planurilor naţionale specifice priorităţilor de dezvoltare în domeniu.
• O astfel de abordare asigură o coordonare unitară a celor şapte piloni cuprinşi în Strategia europeană Agenda Digitală pentru Europa.
• In acest scop se va institui un mecanism de coordonare și monitorizare internă, la nivelul Guvernului României, pentru armonizarea  între diferitele politici si strategii sectoriale propuse în cadrul Agendei Digitale.
• Pentru monitorizarea si evaluarea efectelor masurilor prevazute în strategie și pentru îmbunătățirea sau corectarea acesteia se va institui unui dialog periodic cu reprezentanții societății civile si mediului de afaceri. (P2 – pag. 22)

• Perfecționarea pieței de certificate verzi, în vederea atragerii capitalului privat în investițiile din domeniul surselor regenerabile. (P2 – pag. 50)

Obiectivul 2 – Eficiența energetică și protecția mediului:

• Recuperarea intarzierilor in aplicarea legislatiei europene in domeniul eficientei energetice pentru cladiri;
• Completarea cadrului legislativ necesar dezvoltării pieței concurențiale de servicii energetice;
• Promovarea tranzacționării certificatelor albe pentru stimularea investițiilor în creșterea eficienței energetice, în conformitate cu practicile europene. (P2 – pag 50).

Măsurile specifice care vor fi adoptate pentru protecția mediului sunt următoarele:

• Intensificarea utilizării mecanismelor flexibile prevăzute în Protocolul de la Kyoto
• Dezvoltarea pieţei certificatelor de emisie. (P2 –pag. 50)

Obiectivul 3 – Creșterea competitivității

• Competitivitatea in domeniul energetic va fi urmarita pe urmatoarele directii:
• competitivitatea resurselor energetice – potenţialul energetic;
• competitivitatea tehnică şi de mediu a sistemelor de energie;
• competitivitatea economică a producătorilor de energie;
• competitivitatea financiară a operatorilor pe piaţa energiei;
• competitivitatea programelor de conformare la noi standarde;
• productivitatea muncii in sectorul energetic;
• maturitatea grupurilor de consumatori. (P2 –pag 51).

Măsuri pentru creșterea competitivității:

• Producerea de energie electrică şi termică din surse regenerabile de energie conform resurselor disponibile; (P2 – pag 51)

Obiectivul 4: Incurajarea investitiilor. Este imperios necesar ca România sa recastige increderea investitorilor prin:

• Respectarea de catre autoritati a pachetului de masuri legislative adoptate;
• Modernizarea și mărirea capacităților de rafinare a uraniului;(P2- pag 52)
• Creșterea capacității de depozitare a petrolului și produselor petroliere, pentru asigurarea stocurilor minimepentru 90 zile, calculată pe baza creșterii prognozate a consumului intern.(P2 – pag. 53).

Obiectivul 5: Protectia consumatorilor de energie

• Dezvoltarea pieţelor administrate de către OPCOM pentru tranzacţionarea energiei electrice şi a gazului pentru marii consumatori, ca o măsură necesară pentru reindustrializarea  României.
• Garantarea accesului  consumatorilor la energie electrică şi gaz în mod nedicriminatoriu  şi  transparent. (P2- pag. 53).

Obiectivul 6: Energie din surse regenerabile

• Investitorii vizati de politicile privind valorificarea resurselor regenerabile sunt: marii actori ai pietei energetice romanesti si mondiale, IMM, fermele agricole, populatia.
• Principiile dezvoltarii productiei de energie din surse regenerabile: predictibilitate și bonificare corelata cu costul tehnologiei.
• Măsuri:
• Evaluarea periodică (anuală) a investiţiei specifice/MW putere instalată pentru diferite tipuri de tehnologii.
• Comunicarea schemelor de bonificare valabile pentru instalațiile puse în funcţiune în anul urmator şi durata de aplicare a acestora.
• Stabilirea surselor regenerabile de energie care trebuie încurajate ținând cont de tehnologiile existente, resursele locale încă nevalorificate, potențialul de stimulare a altor sectoare economice, efectele asupra balanței comerciale.
• Scheme de sustinere
• Certificate verzi: producători mari si medii
• Tarife reglementate (feed-in tariffs): producători mici si micro. (P2- pag. 52)

• România va urmări împlinirea angajamentului asumat ca stat membru al Uniunii Europene de atingere a 24% din consumul total de energie din surse regenerabile până în anul 2020. (P3 – pag 49)

• Recalibrarea/întărirea dimensiunii economice a politicii externe româneşti – atât prin susţinerea expansiunii firmelor româneşti, dar şi pentru atragerea de investiţii în România.
• Este importantă dezvoltarea contactelor cu statele din Orientul Mijlociu şi din lumea arabă, urmărind atragerea interesului actorilor economici din statele Consiliului de Cooperare al Golfului către România.(Pe – pag 68)

Reforma instituţională şi creşterea capacităţii instituţionale a diplomaţiei:

• Continuarea procesului de îmbunătăţire şi dezvoltare a programelor de formare permanentă, inclusiv prin accesare de fonduri europene; (P2 – pag 70)

• Continuarea efortului de consolidare a capacităţii administrative, inclusiv în raport cu gestionarea afacerilor europene.
• Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătăţii României, atât în Balcanii de Vest, dar mai ales .n Vecinătatea Estică, într-o zonă democratică de stabilitate, prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesară pentru asigurarea securităţii naţionale în sensul său cel mai larg. ( P3 – pag.53)

Direcţii de acţiune – Creşterea şi consolidarea profilului şi rolului României

• Creşterea profilului european al României, printr-o participare activă la procesul decizional comunitar.
• promovarea profilului României de stat membru atașat valorilor fundamentale şi principiilor UE şi aprofundării construcției europene.
• Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de coordonator al sistemului naţional al afacerilor europene, va derula un dialog permanent cu instituţiile administraţiei publice centrale, în vederea formulării şi promovării de o manieră eficientă şi coordonată a poziţiei României la nivel UE.
• internalizarea problematicii europene la nivelul fiecărei instituţii a administrației publice centrale, implicate .n procesul de coordonare a afacerilor europene.

Fructificarea parteneriatelor României în plan bilateral şi multilateral, precum şi a altor relaţii de importanţă strategică:

• Se va avea în vedere consolidarea relațiilor privilegiate cu ţările nordice şi Olanda şi se va continua tendinţa de dinamizare a relațiilor cu ţările baltice.(P3-pag 64)

• Elaborarea unei legislaţii conforme principiilor europene privind restituirea proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist.
• Clarificarea statutului procurorilor şi rolul Ministerului Public raportate la dispoziţiile constituţionale. (P2 –pag 90)
• Instituirea unui mecanism de numire în  funcţiile de conducere din cadrul Ministerului Public transparent şi bazat pe criterii de profesionalism şi integritate. (P2 –pag 90)
• Administrarea bugetului instanţelor judecătoreşti de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin stabilirea unui calendar optim şi eficient raportat la obligaţiile internaţionale ale statului român inserate în cadrul MCV.
• Reducerea numărului de erori judiciare prin îmbunătăţirea programelor de formare profesională continuă a magistraţilor.
• Consolidarea capacităţii administrative şi a independenţei Inspecţiei Judiciare.
• Intărirea colaborării cu CSM, asociaţiile profesionale şi societatea civilă. (P2 – pag 91)
• Reorganizarea penitenciarelor pentru asigurarea unor condiţii de deţinere conforme normelor internaţionale. (P2 – pag 91)

• O abordare strategică a sistemului judiciar – Aprobarea și implementarea Strategiei de reintegrare a persoanelor care au executat o pedeapsă privativă de libertate şi a Strategiei naţionale de reabilitare a persoanelor faţă de care s-au dispus sancţiuni şi măsuri comunitare (P3- pag 95).
• Adoptarea noului Cod al insolvenței și luarea măsurilor necesare pentru aplicarea eficientă a acestuia.( P3 – pag 96)
• Consolidarea cooperării inter-instituţionale din cadrul sistemului judiciar, dar şi cu asociaţiile profesionale şi societatea civilă;
• Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a magistraţilor și a personalului auxiliar, .n colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri;
• Implementarea conceptului de “Cartier pentru justiție”, în Bucureşti şi marile oraşe ale ţării, în vederea reunirii sediilor pentru instanțe și parchete în acelaşi perimetru urbanistic, toate acestea conduc.nd la reducerea cheltuielilor de administrare şi apropierea de cetăţean.
• Promovarea în continuare a unei prezenţe active a Rom.niei în cadrul Consiliilor JAI şi a dialogului constant cu instituţiile europene, în vederea sprijinirii celor mai importante proiecte si iniţiative europene, cu impact asupra sistemului judiciar roman.
• Construirea de noi penitenciare și reorganizarea celor existente, pentru asigurarea unor condiţii de deţinere conforme normelor internaţionale. Consolidarea sistemului naţional de probaţiune, având în vedere noile prevederi legale privind executarea pedepselor neprivative de libertate ; (P3 –pag 96)

• Finalizarea Strategiei nationale de adaptare la efectele schimbarilor climatice,  in acord cu Carta europeana  a adaptarii;
• Aprobarea şi implementarea Strategiei naţionale şi a Planului de Acţiune privind conservarea biodiversităţii 2013-2020;
• Stabilirea unui sistem unitar de management al speciilor strict protejate;
• Masuri privind managementul integrat al zonei costiere pentru asigurarea sistemului suport necesar conservarii resurselor aferente zonelor de coasta, ca parte a retelei europene Natura 2000, desemnata conform prevederilor comunitare in domeniu. (P2 – pag 96

Revitalizarea Deltei Dunării prin management adaptativ bazat pe conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale:

• Stabilirea sistemului de monitorizare a traficului pe canalele şi lacurile din Delta Dunării;
• Stabilirea metodologiilor și a sistemului de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de interes comunitar; (P2 – pag 97)

• Implicarea României în organizarea unor competiţii sportive naţionale şi i nternaţionale de anvergură, aşa cum este cazul Festivalului Olimpic al Tineretului European, care urmează să se desfăşoare în Romania în 2013 cu circa 170 de ţări participante, circa 9.000 de persoane etc., fiind cel mai mare proiect competiţional sportiv din ţara noastră din ultimele decenii; (P2 – pag 111)

• În transportul aerian România, deşi numărul de aterizări şi decolări este ridicat, valoric se înregistrează venituri mici deoarece majoritatea operatorilor sunt străini.
• Transportul maritim pe scurtă distanţă şi transportul fluvial pot contribui la descongestionarea unor infrastructuri rutiere sau feroviare. Aceste două moduri de transport  au rămas încă exploatate sub posibilităţi, atât din cauze transfrontaliere, cât şi din cauza stării infrastructurii portuare.
• Finalizarea Autostrăzii Transilvania
• Realizarea Autostrăzii Bucureşti – Ploieşti – Braşov prin finalizarea tronsonului Braşov – Predeal – Comarnic (P2 – 112)

Transport aerian

• Dezvoltarea centrelor logistice,
• Pregătirea unor aeroporturi în vederea privatizării acolo unde fezabilitatea permite
• Stimularea intrării pe piaţă a operatorilor din domeniu şi a autonomiei aeroportuare.
• Dezvoltarea/modernizarea rețelei aeroportuare regionale și stimularea zborurilor point-to-point locale și regionale;
• Impulsionarea mediului de afaceri regional prin cresterea traficului de pasageri business
• Eficientizarea activității companiei TAROM, cel mai mare operator aerian naţional şi pregătirea acestei companii pentru privatizare.
• Stimularea reînnoirii flotei aeriene a diverşilor operatori, în vederea reducerii consumului de combustibil, încadrarii în schemele de emisii de CO şi a reducerii costurilor de întretinere.
• Sprijinirea autorităţilor locale Cluj, Sibiu, Târgu Mureş, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Arad, Caransebeş, Craiova, Buzău, Iaşi, Suceava şi Tulcea pentru mentinerea si imbunatatirea standardelor de siguranta si securitate a traficului aerian
• Continuarea proiectului de investiţii al ROMATSA privind instalarea şi modernizarea sistemului de aterizare fără vizibilitate (ILS).

Transport naval

• Promovarea folosirii transportului pe căile navigabile interioare (P2 –pag 118);
• Realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea navigabilităţii pe Dunăre în condiţii de siguranţă, pe tot parcursul anului, pe canalele navigabile Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă – Midia Năvodari;
• Dezvoltarea portului Constanţa ca port regional strategic şi includerea sa în reţeaua de autostrăzi maritime. Portul Constanţa trebuie să devină una din cele mai importante porţi de intrare – ieşire din Europa a mărfurilor pentru Orientul Îndepărtat, folosind ruta Oceanul Indian – Marea Roşie – Canalul de Suez şi coridorul Traceca. În acest sens, în portul Constanţa va fi finalizat digul de nord şi se vor crea noi dane, astfel încât portul să-şi mărească capacitatea de operare cu 50%.
• Modernizarea porturilor dunărene şi dezvoltarea acestora ca centre logistice intermodale, care servesc drept sprijin la realizarea progresivă a reţelei intermodale de mărfuri
• Ecologizarea, modernizarea danelor şi creşterea siguranţei traficului fluvial pentru toate porturile dunărene
• Reorganizarea instituţiilor din domeniu, în conformitate cu legislaţia europeană.
• Finalizarea lucrărilor de consolidare si intretinere a malurilor, in special pe canalul Sulina si pastrarea adâncimilor de navigaţie pe Dunărea de Jos şi bara Sulina.
• Reluarea programului de dezvoltare a facilităţilor pentru turişti prin finalizarea conexiunilor terminalului de pasageri din Portul Constanţa.
• Modernizarea terminalului de pasageri din Portul Tulcea.
• Modernizarea sau construirea în colaborare cu autorităţile locale a facilităţilor portuare pentru turişti în dorinţa de a mări accesibilitatea porturilor fluviale pentru turiştii aflaţi în croazieră pe Dunăre. (P2 – pag 119)
• În transportul aerian România, există potenţial de dezvoltare a traficului de pasageri şi mărfuri dar trebuie continuate proiectele de dezvoltare si modernizare a infrastructurii aeroportuare astfel încât aceasta să satisfacă cererile pieţii de transport aerian.
• Luând în considerare Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și incluzivă și Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), precum și obiectivele conexe care vizează creșterea transportului de mărfuri pe fluviu cu 20% până în 2020, infrastructura de cale navigabilă interioară nu este gestionată în mod eficient.
• Deși conceptul de ”autostrăzi maritime” a fost introdus la nivel european în anul 2001 nu s-a realizat promovarea transportului pe autostrăzi maritime și a transportului maritim pe distanțe scurte. (P3- pag 120)
• continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania;
• continuarea lucrărilor la Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov, prin finalizarea tronsonului Braşov-Predeal Comarnic; (P3 – pag 121)

• Sprijinirea programelor de dezvoltarea şi modernizare a infrastructurii aeroportuare la aeroporturile regionale, inclusiv a accesării de fonduri europene, astfel încât aceste aeroporturi să ofere condiţii pentru dezvoltarea traficului de pasageri si marfuri şi să se transforme în reali poli de dezvoltare regională;
• Finanţarea funcţionării şi menţinerii standardelor de siguranţă şisecuritate pe Aeroportul International Mihail Kogălniceanu Constanţa, având în vedere caracterul strategic al acestui aeroport;
• • Continuarea procesului de eficientizare a companiei TAROM şi de pregătire a acesteia pentru privatizare, .n condiţii de piaţă favorabile;
• Continuarea procesului de implementare a conceptului de BlocFuncţional de Spaţiu Aerian instituit între România şi Republica Bulgaria (DANUBE FAB) în conformitate cu legislaţia europeană aferentă cerului european unic, în scopul eficientizării serviciilor de navigaţie aeriană oferite în spaţiile aeriene ale celor două state şi atingerii ţintelor de performanţă stabilite pentru acest FAB;
• Implementarea programelor anuale de control al calităţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, precum şi implementarea Programului Naţional de Siguranţă a aviaţiei civile, inclusiv prin stabilirea unor indicatori de siguranţă la nivel naţional şi monitorizarea respectării acestora, astfel încât să se asigure un înalt nivel de respectare a standardelor de securitate si siguranţă a aviaţiei;
• Identificarea unor soluţii pentru dezvoltarea activităţilor de pregătire a personalului aeronautic civil în cadrul Aeroclubului României şi Scolii Superioare de Aviaţie Civile, cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat
• Pregătirea unor aeroporturi .n vederea privatizării, acolo unde fezabilitatea permite
• Sprijinirea implementării unor proiecte având ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră .n domeniul aviaţiei civile
• Continuarea proiectului de investiţii al ROMATSA privind instalarea şi modernizarea sistemului de aterizare instrumentala (ILS)(P3 –pag 129)

Transport naval

• Realizarea Master Planului Portului Constanța ce va constitui o planificare strategică a portului pe termen mediu și lung (p.nă .n anul 2040), în condițiile asigurării unei continuități a dezvoltării portuare, având .n vedere caracterul său de port strategic de interes național, cu exploatarea eficientă a resurselor și infrastructurii existente, orientate spre necesitățile reale ale pieței;
• Dezvoltarea unor terminale specializate pe molul III și molul IV sud;
• Dezvoltarea zonei insulei din portul Constanța;
• Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun rom.no – bulgar al Dunării;
• Îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre pe sectorul Călărași – Brăila;
• Modernizare ecluze – echipamente și instalații la Canalul Dunăre – Marea Neagră și Poarta Albă Midia – Năvodari;
• Realizarea strategiei de dezvoltare a porturilor dunărene din România;
• Terminalul intermodal .n portul Galați și conexiuni interioare;
• Dezvoltare platformă multimodală Port Giurgiu și conexiuni cu hinterlandul. (P3 -129)

• Introducerea standardelor de calitate in activitatea turistica, care devin principal instrument de control al statului in domeniul turismului;

Turismul pe litoralul românesc

• Agentii economici vor fi obligati să întretină plajele conform clasificărilor hotelurilor si prin respectarea standardelor de calitate aferente;
• Organizarea irigării spatiilor verzi din statiuni, a iluminatului si rezolvarea problemei câinilor vagabonzi;
• Reglementarea poluării fonice şi amplasarea de bariere in larg pentru oprirea algelor;
• Crearea de cât mai multe parcări pe Litoral;
• Introducerea, în normele de clasificare a obligativitătii reabilitării exterioare a hotelurilor;

Agroturismul

• Programul Tradeco – Traditional si Ecologic.

Turismul cultural

• Căi de acces moderne spre obiective. Interzicerea activitatilor si amenajarilor care afecteaza integritatea siturilor arheologice.

Turismul în Delta Dunării

• Dezvoltarea turismului în Deltă ca sursă de finantare pentru programele de reconstructie ecologică, prezervare a capitalului natural si subzistentă a populatiei locale;
• Extinderea excursiilor – forma specifica de practicare a turismului in Delta – cu hidrobuze, hoteluri plutitoare si pontoane dormitor;
• Promovarea unor forme de agrement sportiv si nautic localizat in zonele localitatilor Sulina, Sf. Gheorghe, Crisan, Murighiol si Jurilovca;
• Promovarea turismului tematic, ca turismul apicol in zona Caraorman, turism hipic in Padurea Letea;
• Promovarea turismului ecologic in zone protejate ca Letea, Matita-Merhei, Fortuna;
• Drum expres care sa lege judetul Tulcea de Coridorul IX de transport care leaga orasele Bucuresti de Kiev si Moscova prin Orasul Focsani-Galati-Braila-Tulcea-Constanta de autostrada A2 si conexiunea cu accesul si tranzitul rutier de marfuri si persone catre sudul şi nordul Europei;
• Reabilitarea si modernizarea conditiilor de trafic naval maritim Tulcea şi Sulina, respectiv traficul fluvial de marfuri si de calatori pe Dunare;
• Reabilitarea si imbunatatirea conditiilor de mediu in ecosistemul administrat de A.R.B.D.D ( proiecte de reconstructie ecologica si renaturare a tuturor zonelor ce sunt necesare pentru biodiversitate, imbunatatirea circulatiei apei in Delta Dunarii ) cat si pe litoralul Marii Negre;
• Dezvoltarea sectorului de turism in Delta Dunarii prin masuri concrete de actiune precum reabilitarea si realizarea unor trasee turistice in Judetul Tulcea cat si a Deltei Dunarii – Brand National; reabilitarea si modernizarea falezelor localitatilor amplasate pe malul Dunarii: Tulcea, Mahmudia, Sulina pentru accesul navelor de agrement, croaziera şi yachting; realizarea unei retele de centre de informare turistica a Judetului Tulcea cat si a Deltei Dunarii; dezvoltarea sectorului privat de turism si marirea numarului de locuri de cazare; realizarea unei piste olimpice de caiac canoe in judetul Tulcea.

Măsuri fiscale pentru stimularea turismului românesc

• Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 3 ani pentru investitii noi în cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.), precum si pentru parcuri tematice, de distractie si echitatie;
• Scutirea de impozit pe profit pe o perioadă de 5 ani pentru investitii în turismul balnear;
• Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu conditia efectuării de investitii pentru îmbunătătirea structurii de cazare, alimentatie publică, agrement, porturi turistice si parcuri de distractie;
• Cresterea de 10 ori a taxelor si impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate si nefolosite sau răscumpărarea de către stat a structurilor hoteliere privatizate si lăsate în paragină, modernizarea si reprivatizarea lor;
• Transformarea litoralului românesc în Zonă cu statut special, cu limită teritorială de 10 km pe uscat si 10 km în largul mării. Acest statut se aplică si regimului fiscal pentru cazinouri si jocuri de noroc;
• Oferirea de facilităti fiscale operatorilor din turism care obtin eticheta ecologică pentru pensiunile si capacitătile de cazare pe care le detin.
• Stimularea mobilitatii tinerilor prin subventii pentru chirie pentru cei care se muta in alt judet pentru primul loc de munca.
• Capitalizarea Fondului de garantare şi a Fondului de Contragarantare. Extinderea sistemului de garantii pentru investiţii în domeniile considerate strategice. Se vor putea stimula investiţiile in energie, agricultură si industria alimentară, turism, IT, IMM, consolidarea polilor industriali de competitivitate s.a.

• Colaborarea cu Ministerul Educației Naționale privind formarea profesională a adulților (P3 –pag 131)

Tursimul pe litoralul românesc

• Sprijinul acordat autorităților publice locale in vederea dezvoltării infrastructurii turistice

Turismul la munte:

• Dezvoltarea rutelor europene pedestre si pentru biciclete

Turismul cultural

• Dezvoltarea si promovarea rutelor culturale
• Dezvoltarea si promovarea patrimoniului cultural

Facilități fiscale pentru crearea de locuri de muncă:

• Scutirea (suportarea de la bugetul de stat), pentru o perioadă de un an, a contribuţiilor sociale datorate de angajatori în cazul angajării cu contract de muncă pentru o durată cel puţin egală cu 2 ani a tinerilor cu vârsta sub 25 de ani şi a persoanelor cu vârsta mai mare de 45 de ani
• Program care să asigure consiliere, acces la internet şi alte surse de informaţii referitoare la locurile de muncă disponibile la agenţiile locale pentru ocuparea forţei de muncă, în licee şi universităţi. Accesarea acestor resurse să fie o condiţie pentru plătirea indemnizaţiei de şomaj şipentru terminarea studiilor. Remunerarea consilierilor/agenţilor sociali să fie bazată pe rata de angajare a celor consiliaţi.
• Program de încurajare a tinerilor romi să intre pe piaţa albă de muncă, care prevede un stagiu plătit de stat, cursuri de specializare şi pregătire şi la final consiliere pentru plasamentul pe piaţa muncii
• Program de dezvoltare a reţelei naţionale de colectare, depozitare şi prelucrare a produselor agricole, prin parteneriate public-private
• promovarea mai accentuată a antreprenoriatului în scopul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât acesta să devină semnificativ în configuraţia structurii de proprietate a economiei naţionale;
• Adoptăm o nouă lege pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care are la baza transpunerea în legislaţia românească a legii europene privind întreprinderile mici din Europa, Small Business Act (SBA).

2012

2013

2014

2015

2016

0,9

2,0

3,0

3,3

3,5

-3,7

-3,8

-4,0

-4,3

-4,5

5,1

3,5

3,0

2,5

2,3

3,4

4,3

3,3

2,8

2,5

4,45

4,50

4,45

4,40

4,40

-2,2

-1,8

-1,4

-1,4

-1,3

34,4

33,9

33,0

32,9

32,1

2012

2013

2014

2015

2016

0,6

3,5

2,3

2,5

3,0

-4,4

-1,1

-1,2

-1,2

-1,5

4,95

1,55

3,4

2,5

2,3

3,33

3,98

2,5

2,8

2,5

4,46

4,42

4,45

4,40

4,40

-2,5

-2,5

-2,2

-1,4

-1,4

38,0

38,2

39,0

38,7

38,5