A patra ediție a Indicelui agregat al Activității Parlamentare (IAP)

22 august 2016

Cea de-a patra ediție a Indicelui agregat al Activității Parlamentare a fost realizată de Ana-Maria Ungheanu, absolventă a Masteratului de Relații Internaționale din cadrul Facultății de Științe Politice, Universitatea din București, și de Ana-Maria Iatcu, absolventă a Masteratului de Economie Internațională și Afaceri Europene, din cadrul Facultății de Relații Internaționale, Academia de Studii Economice București.

Ce este indicele activității parlamentar?

Pentru monitorizarea activității parlamentare a fost creat un indice cu ajutorul căruia este clasificată activitatea deputaților și senatorilor în actualul mandat, dar și a grupurilor parlamentare. În această ediție, pentru prima dată, autorii – Ana-Maria Ungheanu și Ana-Maria Iatcu – au introdus și clasamentul pe județe. Indicele activității parlamentare (în continuare IAP) reprezintă un instrument de măsură a gradului de implicare și activitate politică a aleșilor poporului în activitățile curente ale forului legislativ al României, și anume inițiative legislative, luări de cuvânt, declarații politice, interpelări și întrebări parlamentare, dar și moțiunile de cenzură semnate.

În urma centralizării datelor statistice cantitative privind activitatea parlamentară de la inaugurarea prezentei legislaturi la 22 decembrie 2012 până la 30 iunie 2016, deci în cele 7 sesiuni parlamentare, am stabilit valoarea indicelui atât la nivel individual pentru fiecare parlamentar, dar și la nivelul grupurilor parlamentare și la nivel județean. Analiza de față reprezintă a patra ediție a raportului asupra activității parlamentare; IAP a fost calculat pentru prima dată în decembrie 2013[1], la încheierea primelor două sesiuni parlamentare din actualul mandat.

IAP este o completare la monitorizarea activității parlamentare pe care o face anual Institutul de Politici Publice (IPP) din anul 2005 până în prezent, în „Raportul de monitorizare: oglinda activității parlamentarilor”[2]. IAP atașează fotografiei statistice publicate de IPP și analiza activității grupurilor parlamentare și a parlamentarilor în mod individual.

Metodologie

 IAP reprezintă o medie ponderată a principalelor activități parlamentare, calculat după cum urmează:

IAP = IL*30% + LC*25% + DP*20% + ITP*15% + M*10%, unde:

IL – inițiative legislative

LC – luări de cuvânt

DP – declarații politice

ITP – întrebări și interpelări

M – moțiuni

IAP la nivel individual este un indice cantitativ. Cea mai mare pondere în alcătuirea sa o au inițiativele legislative (în proporție de 30%), urmat de luările de cuvânt (25%), declarațiile politice (20%), întrebări și interpelări (15%) și moțiuni (10%). Ca limită metodologică, menționăm că nu am luat în calcul prezența parlamentarilor la ședințele de plen. În unele cazuri, valoarea foarte mare a IAP este rezultatul numărului mare de luări de cuvânt al liderilor de grup, președinților și vicepreședinților de Cameră sau Senat, prin natura funcției deținute. Datele utilizate sunt oficiale, prezentate public pe pagina fiecărui parlamentar, pe site-ul Camerei Deputaților (www.cdep.ro) și al Senatului (www.senat.ro) la mijlocul lunii august 2016.

 Indicele Activismului Senatului este mai mare decât la Camera Deputaților

 IAP pentru Camera Deputaților are o valoare medie de 44,21. În medie, fiecare reprezentat al Camerei Deputaților a avut până la 15 august 2016 câte 51 de inițiative legislative, 72 de luări de cuvânt, 27 de declarații politice, 32 de întrebări și interpelări și 6 moțiuni semnate.

 IAP mediu pentru Senat este de 54,39, ceea ce înseamnă că fiecare senator al României a avut în medie câte 54 de inițiative legislative, 114 de luări de cuvânt, 16 declarații politice, 43 întrebări și interpelări și 3 moțiuni semnate.

 Rezultatele IAP la nivelul grupurilor parlamentare

În cea de-a patra ediție, grupul neafiliaților s-a situat pe primul loc în topul grupurilor parlamentare, cu o valoare medie a IAP de 62,56. După ce în cea de-a treia ediție, PNL a condus clasamentul cu un indice al activității parlamentare de 41,03, iar în primele două ediții ale Indicelui Activității Parlamentare pe primul loc s-a aflat Partidul Democrat Liberal.

Aceste schimbări au survenit pe fondul modificării grupurilor parlamentare. Spre deosebire de ediția anterioară, am luat în considerare grupul Liberal Conservator (ALDE) și grupul UNPR.

Grupul minorităților, UNPR și UDMR sunt cele mai puțin active grupuri parlamentare, cu cele mai scăzute niveluri ale IAP, la finalul primelor 7 sesiuni parlamentare. (Tabel 1)

Tabel 1. Topul grupurilor parlamentare în funcție de valoarea IAP

Topul grupurilor parlamentare, valoare IAP
Nr. crt. Grup parlamentar La încheierea primelor 3 sesiuni parlamentare

(iulie 2014)

La încheierea celor 5 sesiuni parlamentare

(iulie 2015)

La încheierea celor 7 sesiuni parlamentare

(august 2016)

Creștere,%
1. Parlamentari neafiliați 13,46 31,94 62,56 95,86%
2. PNL 22,16 41,03 51,67 25,93%
4. PSD 25,71 40,23 47,37 17,74%
5. ALDE 41,25
6. UNPR 29,04
7. UDMR 19,02 22,35 28,64 28,14%
8. Grupul minorităților 13,25 21,99 26,4 20,05%

*IAP al grupurilor parlamentare reprezintă media aritmetică dintre IAP ponderat pentru Camera Deputaților și IAP ponderat pentru Senat al grupurilor respective.

** Au fost luați în considerare atât deputații și senatorii activi, cât și cei care și-au dat demisia de-a lungul acestei legislaturi.

Sursa: calcule ale autorilor, august 2016

Cel mai harnic grup parlamentar din actuala legislatură este cel al parlamentarilor neafiliați, care are un indice al activității parlamentare de 62,56. Acesta a înregistrat și cea mai mare creștere cu peste 95%, față de ediția anterioară, indicele activității parlamentare al acestora aproape s-a dublat. Totodată, a reușit să depășească indicele grupului PNL, cel care s-a situat pe primul loc în primele trei ediții. Această creștere se datorează în mare parte schimbării grupului parlamentar al deputatului Valeriu Zgonea care are cel mai mare indice al activității parlamentare.

În cazul PNL, IAP-ul a înregistrat o creștere cu 25,93% față de primele cinci sesiuni parlamentare comparativ cu creșterea de 85,15 de procente din primele 5 sesiuni parlamentare față de primele trei sesiuni parlamentare. Astfel, grupul liberalilor se situează pe locul 2 în clasament.

PSD a înregistrat cea mai mică creștere cu 17,74% mai mult față de iulie 2015, în ciuda faptului că Partidul Social Democrat deține majoritatea parlamentară.

UDMR a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă de 28,14%, însă rămâne în continuare printre grupurile parlamentare cele mai inactive.

Grupul minorităților a înregistrat și el o creștere a activității parlamentare (26,37%), cu toate că numărul deputaților a rămas constant,  de 17 deputați. Grupul minorităților nu are reprezentanți în Senat.

Analizând fiecare dintre indicatorii luați în calcul la alcătuirea IAP observăm că grupul neafiliaților a devenit cel mai harnic grup parlamentar, în timp ce grupul majoritar PSD  a devenit cel mai puțin activ în Parlament. (Tabel 2)

Tabel 2. Topul grupurilor parlamentare pe categorii de indici la sfârșitul celor 3 sesiuni parlamentare

Partide politice Inițiative legislative Luări de cuvânt Declarații politice Întrebări și interpelări Moțiuni semnate IAP
Neafiliați 51,03 146,6 20,77 40,23 4,09 62,56
PNL 57,82 88,71 24,2 40,89 11,69 51,67
PSD 52,82 83,34 27,69 33,79 0,91 47,37
ALDE 40,05 74,3 22,33 39,73 2,4 41,25
UDMR 44,07 49,34 3,93 14,96 0,56 28,64
UNPR 50 23,63 16,04 30 4,25 29,04
Minorități 30,39 49,89 11,78 16,39 0 26,4
Medie 46,59 73,69 18,1 30,86 3,41 40,99

*Valorile finale reprezintă media aritmetică dintre valorile medii ponderate ale fiecărui grup pentru ambele camere ale Parlamentului.

**Cu verde sunt marcate valorile superioare, iar cu rosu valorile inferioare.

Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.

Principalele rezultate la nivelul parlamentarilor

a). Topul parlamentarilor în funcție de gen

Femeile din Parlamentul României s-au dovedit a fi cu peste 31,5% mai active decât bărbații, în prezenta legislatură. IAP-ul acestora este de 59,98, față de cel al colegilor bărbați, de doar 45,58. (Tabel 3)

Cele 56 de deputate s-au dovedit a fi cu 18,76% mai active decât cei 360 de deputați, iar cele 13 senatoare sunt cu 99,03% mai active decât cei 166 de senatori. Calculele iau în considerare activitatea tuturor demnitarilor, inclusiv a celor care și-au dat demisia de-a lungul acestei legislaturi. Din totalul de 595 de demnitari, în prezent mai sunt 514 deputați și senatori. Dintre acești doar 1 din 7 parlamentari este femeie. Mai mult, numărul femeilor senator a scăzut la finalul acestei sesiuni parlamentare de la 13 senatoare la 10.[3]

Tabel 3. Valoarea IAP în funcție de gen

   Gen Inițiative legislative Luări de cuvânt Decl. politice Întrebări și interpelări Semnături pe moțiuni IAP  Nr. total parl.
Camera Dep. B 49.84 73.09 24.84 29.19 5.54 43.12 360
F 59.54 66.77 39.82 52.77 7.77 51.21 56
Senat B 52.65 102.28 14.58 41.33 2.58 50.74 166
F 71.69 258.23 27.15 61.23 3.077 100.99 13
Medie B 51.25 87.69 19.71 35.26 4.06 46.93
F 65.62 162.5 33.49 57 5.42 76.1

Sursa: calcule ale autorilor, august 2016

Cele mai active deputate sunt Andreea Paul (PNL, IAP – 181,8), Claudia Boghicevici (PNL, IAP – 166,55) și Ana Birchall (PSD, IAP –152,75) (vezi Tabel 4). Anexa 1 prezintă topul celor mai active 15 femei din Camera Deputaților.

Cele mai active senatoare sunt Cristiana Anghel (PC, IAP – 379,95), Doina Federovici (PSD, IAP – 201,45) și Doina Silistru (PSD, IAP – 128,55), conform tabelului 4. Anexa 2 prezintă topul celor mai active 15 femei din Senat.

Tabel 4. Topul celor mai active deputate și senatoare

Prenume/Nume Grup parlamentar Indicele activității parlamentare
Top 3 – cele mai active deputate
Maria-Andreea PAUL PNL 181,8
 Claudia BOGHICEVICI PNL 166,55
Ana BIRCHALL PSD 152,75
Top 3 – cele mai active senatoare
Cristiana-Irina ANGHEL PC 379,95
Doina-Elena FEDEROVICI PSD 201,45
Doina SILISTRU PSD 128,55

Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.

b) Topul celor mai activi parlamentari

Pe baza IAP am calculat topul celor mai activi 15 parlamentari din ambele camere ale Parlamentului din acestă legislatură (2012-prezent).

Tabel 5. Topul celor mai activi 15 parlamentari după valoarea IAP

Nr. crt. Prenume/ Nume Grup parlamentar Indicele activității parlamentare
1 ZGONEA Valeriu Ştefan neafiliat 1015.15
2 CIUHODARU Tudor PSD 673.3
3 OPREA Dumitru PNL 499.2
4 IORDACHE Florin PSD 492.6
5 ANGHEL Cristiana Irina LC 379.95
6 HREBENCIUC Viorel PSD 236.3

 

7 OLTEAN Ioan PNL 225.9
8 PÂSLARU Florin-Costin PSD 217.05
9 VLASE Petru Gabriel PSD 212.6
10 GHEORGHE Florin PSD 209.9
11 FEDEROVICI Doina Elena PSD 201.45
12 HAŞOTTI Puiu PNL 195.1
13 IOVESCU Ioan Fără apartenență 189.95
14 PAUL Maria-Andreea PNL 181.8
15 BOGHICEVICI Claudia PNL 166.55

Valoarea superioară a IAP în cazul ocupanților pozițiilor 1 și 4 este dată de numărul foarte ridicat de luări de cuvânt. Valeriu Zgonea a deținut funcția de Președinte al Camerei Deputaților, drept urmare  are 4027 luări de cuvânt. În timp ce fostul Vicepreședintele și actualul Președinte interimar al Camerei Deputaților Florin Iordache are 1786 luări de cuvânt. Deși Valeriu Zgonea este cel mai activ parlamentar, trebuie menționat că acesta nu are nicio întrebare, interpelare sau moțiune semnată. În schimb, ocupantul locului al doilea, Tudor Ciuhodaru, a înregistrat 172 inițiative legislative,  1411 luări de cuvânt, 1188 declarații politice, 203 întrebări și interpelări și 9 moțiuni semnate.

 

 c) Topul celor mai inactivi parlamentari

Deputatul Ghiță Sebastian-Aurelian continuă să fie singurul parlamentar activ „codaș”, cu o valoare a  IAP mai mică de 1. În această ediție valoarea IAP a deputatului este de 0,85, în creștere față de ediția anterioară când valoarea indicelui agregat al activității sale parlamentare a fost de 0,5. Spre deosebire de cea de-a treia ediție, când deputatul a avut doar două luări de cuvânt, în perioada septembrie 2015 – iulie 2016 a avut o nouă luare de cuvânt, ajungând astfel la un total de 3, și a semnat o moțiune de cenzură.

În ceea ce privește legislatura actuală, deputatul Niculescu Mizil-Ștefănescu Oana a înregistrat un IAP mai scăzut decât al deputatului Ghiță Sebastian. În cei aproape 2 ani și jumătate cât a fost în funcție, doamna deputat nu a avut niciun fel de activitate. Singura declarație susținută este cea de depunerea a jurământului obligatoriu de la începutul mandatului. 

Tabel 6. Topul parlamentarilor activi cu cel mai scăzut IAP

Nr. crt. Nume Grup parlamentar Indicele activității parlamentare
1 Ghiţă Sebastian-Aurelian PSD 0,85
2 Chițoiu Daniel ALDE 3,15
3 Simionescu Adrian Constantin PSD 3,55

Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.

Tabel 7. Topul parlamentarilor cu cel mai scăzut IAP

Nr. crt. Nume Grup parlamentar Indicele activității parlamentare  

Mandat încheiat

1 Niculescu-Mizil Ştefănescu Oana PSD 0.25 12.03.2015
2 Nechita Aurel PSD 0.4 4.06.2013
3 Becali George PNL 0.75 25.03.2013

Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.

d) Topul celor mai active județe

În această ediție, pentru prima dată, a fost realizat și topul celor mai active județe. Valorile finale reprezintă media aritmetică a valorii indicelui agregat al activității parlamentare al tuturor deputaților și senatorilor din județul respectiv, care a deținut un mandat în această legislatură.

Cel mai activ județ, din punctul de vedere al valorii medii IAP obținut de senatorii și deputații trimiși în Parlamentul României, este județul Vaslui. Valoarea medie a deputaților și senatorilor vasluieni este de 101,13. În medie, parlamentarii vasluieni au avut 65 de inițiative legislative, 191 luări de cuvânt, 120 de declarații politice, 64 de interpelări și întrebări parlamentare și 4 moțiuni semnate.  La polul opus se află județul Mehedinți, cu o valoare medie IAP  de 19,66.

Tabel 8. Topul primelor 5 județelor cu cea mai mare valoare IAP

Nr. Crt  Județ Inițiative legislative Luări de cuvânt Decl. politice Întrebări și interpelări Moțiuni semnate IAP
1. Vaslui 64.62 191.38 119.77 63.77 3.85 101.13
2. Dolj 35.8 318.05 8.65 9.5 5.65 93.97
3. Iași 61.96 149.8 45.16 84.76 4.4 78.22
4. Bistrița-Năsăud 58.71 193 30.14 19 6.43 75.38
5. Olt 56.54 181.23 16.46 15 2.23 68.03

Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.

Tabel 9. Topul primelor 5 județelor cu cea mai scăzută valoare IAP

Nr. Crt  Județ Inițiative legislative Luări de cuvânt Declarații politice Întrebări și interpelări Moțiuni semnate IAP
1.     Mehedinți 31.75 34 2.62 6 2.12 19.66
2.     Teleorman 35.75 23.92 8 9.58 3.5 20.09
3.     Caraș-Severin 42.42 22.42 9.92 9.92 4.67 22.27
4.     Dâmbovița 39.47 30.4 10.73 15.06 4.2 24.27
5.     Harghita 36.14 55.71 1.7 6.57 1.57 26.26

Sursa: calcule ale autorilor, august 2016.

 

Concluzii

IAP este un instrument util pentru a atrage atenția asupra activității depuse de aleșii poporului în Parlamentul României. De asemenea, face posibilă analiza comparativă a activității grupurilor parlamentare și la nivel individual, dar și în funcție de genul aleșilor noștri.

Pe baza IAP, putem trage următoarele concluzii:

  1. Din totalul de 595 de demnitari, în prezent sunt activi 357 de deputați și 157 de senatori. Cei mai mulți și-au dat demisia în anul 2016. În anul 2013, 10 demnitari s-au retras, în anul 2014 s-au retras 18, iar în anul 2015 s-au retras 20, în timp ce în ultimele două sesiuni parlamentare s-au retras 33 de deputați și senatori. Cei mai mulți s-au retras ca urmare a schimbării funcției, mai exact 34 de demnitari, alți 30 s-au retras din cauza unor probleme de natură penală, iar alți 17 s-au retras din alte cauze.
  2. Femeile s-au dovedit a fi cu peste 31,5% mai active decât bărbații, în prezenta legislatură. IAP-ul acestora este de 59,98, față de cel al partenerilor bărbați, de doar 45,58. Cele 56 de deputate s-au dovedit a fi cu 18,76% mai active decât cei 360 de deputați, iar cele 13 senatoare sunt cu 99,03% mai active decât cei 166 de senatori.
  3. Cei 179 de senatori au fost cu 23% mai harnici decât cei 416 deputați. IAP pentru Camera Deputaților are o valoare medie de 44,21, în timp ce IAP mediu pentru Senat este de 54,39.
  4. Cel mai harnic grup parlamentar din actuala legislatură este cel al parlamentarilor neafiliați, care are un indice al activității parlamentare de 62,56. Acesta a înregistrat și cea mai mare creștere cu peste 95%, față de ediția anterioară, indicele activității parlamentare al acestora aproape s-a dublat. Totodată, a reușit să depășească indicele grupului PNL, cel care s-a situat pe primul loc în primele trei ediții. Această creștere se datorează în mare parte reordonării grupurilor parlamentare, dar și schimbării grupului parlamentar de către Valeriu Zgonea care are cel mai mare indice al activității parlamentare.

[1] Publicat în Revista „Expert Electoral”, Autoritatea Electorală Permanentă, nr 3 (7), 2014.

[2] Disponibil aici: http://www.ipp.ro/library/raport%201%20an_2013_final.pdf

[3] Indicele agregat al Activității Parlamentare a fost calculat ținând cont și de parlamentarii care și-au încheiat activitatea în timpul sau la sfârșitul acestei legislaturi.

Raportul IAP integral poate fi găsit aici.

Clasamentul județelor în funcție de valoarea IAP poate fi văzut aici.

Topul celor mai active 15 femei deputat poate fi văzut aici.

Topul celor mai active 15 femei senator poate fi văzut aici.

Topul celor mai activi 15 bărbați deputat poate fi văzut aici.

Topul celor mai activi 15 bărbați senator poate fi văzut aici.

Topul primilor 15 parlamentari cu cea mai scăzută valoare IAP poate fi văzut aici.