INACO: Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste două ori mai mari decât în Germania și triple față de Polonia

8 aprilie 2017

image

INACO – Inițiativa pentru Competitivitate propune regândirea rolului OSIM în România din perspectiva unei lumi care are la baza economiei cercetarea, inventica și mărcile înregistrate. Un pas important în acest sens îl reprezintă comasarea și diminuarea semnificativă a costurilor, dar și reducerea perioadelor necesare pentru emiterea brevetelor de invenții românești.

Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste două ori mai mari decât în Germania și de trei ori mai mari decât în Polonia, iar procedurile noastre de două ori mai lungi decât în Coreea de Sud.
Taxele pe care le percepe OSIM pentru brevetarea invențiilor sunt mai mari decât ale vecinilor din Slovacia, Cehia, Serbia sau Polonia. Chiar mai mari decât ale unor țări dezvoltate, precum Germania sau Canada, mai mari decât în China sau în Federația Rusă.
Timpul de procesare a cererilor de protecție este mai lung în România (4 ani în medie) decât la Oficiul European de gen, sau cele din SUA, Japonia (3 ani) sau Coreea de Sud (2 ani).
Detalii despre taxele și termenele OSIM aici: http://www.osim.ro/legislatie/Taxe-proprietate-industriala.pdf și în infograficul atașat.

Activitatea OSIM merită să fie prioritizată și regândită din mai multe considerente:

1. Inventica românească este la un nivel de excelență remarcat la nivel mondial, iar talentele relevante sunt insuficient capitalizate economic – și anul acesta, inventatorii români au adus 34 de medalii de aur și 8 de argint de la Salonul de Invenții de la Geneva pentru țara noastră. Detalii aici: https://www.agerpres.ro/sci-tech/2017/04/01/mci-34-de-medalii-de-aur-si-8-de-argint-pentru-romania-la-salonul-de-inventii-de-la-geneva-21-05-31
2. Veniturile celor implicați în cercetarea și inventica românească sunt reduse. O reducere a costurilor înregistrării ideilor lor este salutară. Personalitatea inventatorilor este anti-birocratică. Procedurile pot fi scurtate la nivelul celor mai bune practici mondiale în domeniu.
3. OSIM nu trebuie să fie considerat un colector de taxe ca venituri la bugetul național. Anul trecut a avut excedent bugetar, adică a colectat din taxe cu vreo 2 milioane de lei mai mult decât a cheltuit. Jumătate din veniturile OSIM provin din taxele pentru înregistrarea mărcilor, iar cealaltă jumătate din taxele de brevetare. OSIM nu este ANAF. Până și ANAF se restructurează prin Legea Prevenției și prin eliminarea multor taxe și proceduri greoaie. OSIM când se va restructura din perspectiva reducerii birocrației examinării dosarelor și a reducerii taxelor percepute? În pragul revoluției industriale 4.0 măcar?
4. Taxele pentru protecția internațională a invențiilor românești trebuie regândite. Într-un proiect aflat acum în lucru pe masa Executivului, impactul real al susținerii financiare pentru recunoașterea brevetelor românești la nivel internațional este de doar circa 10%.
5. OSIM trebuie să devină un promotor important, un stimulator al înregistrării mărcilor și invențiilor românești, în tezaurul nostru de priorități naționale și internaționale. Mai mult, urmează adoptarea convenției brevetului european, probabil nu mai devreme de decembrie 2017. Vom ști exact când după semnalul Germaniei și al UK care își afirmă susținerea demersului în continuare.

Comunitatea de profesioniști INACO cheamă decidenții cu voință politică și administrativă, dar și formatorii de opinie publică la acțiune. În caz contrar, o clasă politică needucată și neprietenoasă cu cercetarea și invențiile poate să dea naștere doar unui mediu irelevant pentru secolul 21, necompetitivă și consumatoare pe datorie.

Putem inversa această tendință prin asumarea a 5 responsabilități ale actorilor publici și privați cheie:
– printr-un program guvernamental ambițios de reducere a costurilor și procedurilor publice ale OSIM,
– prin conștientizarea de către Guvern că nu vin, de pildă, IT-iști sau igineri buni să lucreze ca evaluatori de invenții la OSIM fără remunerații competitive și trebuie acoperite urgent golurile de expertiză,
– prin modificarea legii inventicii și a legii mărcilor în acest an, pentru corelarea cu directivele europene, de către Parlament,
– printr-o asociere privată „quick starter” pentru valorificarea invențiilor românești în economia reală,
– prin implicare activă a mass-mediei în promovarea gratuită a invențiilor românești și aplecarea mai des spre știință și tehnologie în dezbaterile publice, ca să nu generăm o clasă socială largă a oamenilor inutili în economia viitorului.

Andreea PAUL

Președinte INACO – Inițiativa pentru Competitivitate
Lector univ. dr. la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, ASE