Increderea investitorilor strategici straini este mai mare decat a celor locali

23 aprilie 2010   |  21 comentarii

Doar 7% din oamenii de afaceri din România au o părere bună despre sprijinul guvernamental (conform unui sondaj Deloitte, aprilie 2010). In opozitie, indicele de incredere a investitorilor straini (conform unui sondaj AT Kearney, aprilie 2010), arunca Romania in topul celor mai atractive 25 de economii ale lumii, pentru prima data in istoria sa.
Nu demult, agentiile de rating au imbuntatit perspectiva noastra economica in pozitiva (de la stabila). FMI considera ca in anul 2011 Romania va avea cel mai ridicat ritm de crestere economica din UE. CE si BM mizeaza pe o crestere medie in urmatorii cinci ani peste media celor zece state noi membre.

De ce sunt investitorii straini mai optimisti decat cei romani?

In primul rand, cred ca grilele investitorilor straini de evaluare a politicilor macroeconomice sunt mai riguroase si nepartizane politic. Ratiunea primeaza in evaluarea mai bunei guvernari cu influenta directa sau indirecta asupra mediului de afaceri.

Romania intra pentru prima data in topul celor mai atractive 25 de destinatii, direct pe locul 16, in urcare cu zece locuri fata de anul 2007. China, SUA, India, Brazilia, Germania, Polonia (salt mare, cu 16 locuri), Australia, Mexic, Canada si Marea Britanie se asaza pe primele zece economii atractive pentru ISD in lume, conform FDI Confidence Index 2010 al companiei internationale de consultanta AT Kearney (detalii aici) .

Vedeti, de pilda, cazul agentiilor de rating care ne-au retrogradat nivelul de incredere in 2008, cand aveam o crestere economica umflata artificial, bazata pe consum si pe speculatii imobiliare, deci nesustenabila. Aceleasi agentii au imbunatatit perspectiva pentru Romania in 2009, un an cu o contractie economica severa, dar in care se luau decizii mai bune.

Investitiile straine au scazut de patru ori in primele doua luni ale anului 2010 fata de aceeasi perioada din 2009. Nu suntem insa tinta unei neincrederi mai mari decat in regiunea ECE. Ba din contra. In Bulgaria, investitiile straine s-au diminuat puternic, cu 95%, in aceeasi perioada. Investitorii straini continua sa ne perceapa ca pe o locatie de afaceri mai putin costisitoare decat in celelalte tari din regiune, precum Cehia, Ungaria sau Polonia (detalii aici).

Ce intereseaza investitorii dincolo de oportunitatile pe care ei singuri si le evalueaza? Asigurarea macrostabilitatii si spunerea adevarului. Stabilitatea cursului de schimb. Aparerea de socuri. Protejarea investitiilor de nationalizari. Pe acestea le au. Cum deschidem mai larg fereastra oportunitatilor? Prezentand argumentele simplificarii procedurilor fiscale si ale flexibilizarii codului muncii. Investind in infrastructura de transport si in cea informationala. Explicand modificarile la care se lucreaza acum pentru a imbunatati parteneriatele public-private. Din pacate, chiar si indienii au reusit sa dezvolte mai multe PPP-uri decat noi.

In opozitie cu perceptiile investitorilor straini, raportul-sondaj Deloitte Central Europe Business Sentiment Index (DBSI) releva o atitudine mult mai pesimista a investitorilor din Romania:
• “Încrederea oamenilor de afaceri din România în economie a scăzut în primul trimestru faţă de ultimele trei luni din 2009, care relevă că doar 6,7% dintre respondenţi au o părere bună despre regimul reglementărilor şi despre sprijinul guvernamental.”
• „Chiar dacă aşteptările privind perspectivele economiei româneşti se menţin la un nivel similar cu cel din trimestrul patru al anului trecut (46% dintre participanţi şi-au exprimat optimismul, faţă de un procent anterior de 50%), directorii executivi români se arată mai pesimişti în privinţa perspectivelor financiare ale companiilor pe care le conduc. Doar 20% dintre ei aşteaptă o ameliorare, faţă de 37,5% în T4 2009”.
• “Mai mult de jumătate dintre afaceriştii români intervievaţi se aşteaptă la creşterea veniturilor din vânzări în următoarele 12 luni, mai puţini decât în decembrie, iar circa o treime se gândesc să lanseze noi servicii sau produse în aceeaşi perioadă.”
• “Doar 10% dintre companii (faţă de 12,5% în decembrie) anticipează o creştere a numărului de angajaţi în următorul an, iar o treime dintre participanţii la studiu anticipează cheltuieli mai mari, în principal pe echipamente, sisteme IT sau clădiri.”

De ce nu au incredere oamenii de afaceri romani in masurile anti-criza ale Guvernului?

Calitatea slaba a unor politici publice, dar si comunicarea mediocra a celor 28 de masuri anti-criza adoptate de catre Guvernul Boc exclusiv cu dedicatie pentru mediul de afaceri, absenta unei brosuri cu prezentarea acestor noi facilitati si diseminarea lor la nivel national. Dincolo de aceste argumente de fond, am sa va dau un exemplu concret de pervertire a bunelor intentii guvernamentale de catre insasi institutiile publice.

Dupa o discutie cu reprezentanti ai mediului de afaceri din judetul Salaj, in care le prezint oportunitatea scutirii temporare de la plata CAS a firmelor care angajeaza someri, dansii apeleaza la acest instrument guvernamental. Se duc la administratia financiara. Surpriza: functionarii publici declara ca nu au normele metodologice de aplicare a ordonantei si ca nu stiu, de fapt, NIMIC!

Ma contacteaza. Uimita, ma adresez ministrului Vladescu care reactioneaza scurt: “sa-mi transmita o scrisoare oficiala in care sa se specifice numele acelor functionari publici”. Contactez petentul si ii transmit mesajul.

Patronul se reintoarce la administratia financiara si solicita numele functionarului. O noua surpriza: apare ordonanta, normele metodologice, formulare necesare a fi completate si o bunavointa incredibila in asistarea omului de afaceri. Din pacate, uneori, e vorba si despre o indolenta intolerabila.

Vreau sa sanctionez totusi respectivul functionar si sa-i spun ministrului. Am o noua surpriza: patronul nu vreau sa-i mai dea numele pentru a nu-i face rau (odata rezolvata problema) caci e vorba de o comunitate relativ mica, in care se cunosc cu totii, si se teme de repercusiunea colegilor cu care va intra in contact in viitor.

Fara a generaliza, in mod evident, se impune controlul modului de aplicare la nivel local a tuturor masurilor interventioniste guvernamentale si prezentarea unor rapoarte lunare cu numarul beneficiarilor si cu cuantumurile aferente, respectiv a sesizarilor beneficiarilor si a sanctiunilor aplicate pentru aplicarea lor defectuoasa. Iar romanii trebuie sa aiba curajul de a face aceste sesizari sau plangeri oficiale. Aceste masuri afecteaza, in principal, viata cotidiana a romanilor si a intreprinderilor mici si mijlocii locale.