Înrăutățirea de două ori și jumătate a deficitului turismului românesc ține de absurdul nostru economic din care ar fi bine să ne trezim. Trei soluții

În ultimul an, turismul și-a înrăutățit de două ori și jumătate soldul negativ care alimentează deficitul balantei de plăți externe a României. De acest sector economic depind aproape 200 de mii de salariați și 1,3% din PIB-ul țării. Avem chiar și un minister al turismului, dar promovarea este inexistentă. Forța de muncă este insuficientă. Acest domeniu figurează pe hârtie între cele 10 sectoare economice prioritare în „Strategia Națională de Competitivitate a României 2015-2020”, dar performanțele reale ale acestui sector economic vital pentru calitatea vieții românilor ne-a retrogradat două poziții în clasamentul global al competitivității turismului, abia pe locul 68 în lume. Cum este posibil ca atuurile noastre competitive naturale să fie atât de slab valorificate de către români? Ține de absurdul nostru economic.

Think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate cheamă Guvernul României să se aplece urgent asupra trei teme principale ce țin de dezvoltarea turismului:

1. Deficitul balanței de plăți în turism
2. Forța de muncă
3. Promovarea inexistentă

1. România înregistrează încasări din turism de 2,24 miliarde de euro, dar românii cheltuie în străinătate pentru servicii de turism de 3,12 miliarde de euro. Apetitul românilor pentru turismul extern crește, iar turismul de afaceri stragnează în România. Deficitul imens de 874 milioane de euro înregistrat în anul 2017, este aproape de două și jumătate mai mare față de anul 2016, când deficitul se ridica la 363 milioane de euro. Pentru o simplă comparație, Polonia o țară dublă ca mărime, înregistrează venituri de aproape 5 ori mai mari decât noi, adică vreo 10 miliarde de euro pe incoming și ies din țară cam 5 miliarde de euro pentru turism, ceea ce aduce vecinilor noștri un plus de 5 miliarde de euro anual la balanța de plăți a țării. Așadar, noi pierdem aproape 1 miliard de euro din turism, polonezii câștigă 5 miliarde.

2. Mediul de afaceri privat din turism nu mai găsește forța de muncă pentru operarea unităților existente, ca să nu mai vorbim de unități noi de care ar avea atâta nevoie turismul românesc. Asta pentru că nu avem un sistem de educație potrivit pentru turism, cu centre de formare, cu mai multă practică, un sistem dual real de învățământ, din fondurile europene de 5 miliarde euro disponibili pentru capitalul uman în perioada 2014-2020 s-au cheltuit până acum „impresionanta” cifră de 0,00%, dar și pentru că nu susținem fiscal munca în acest domeniu cu facilități pentru sezonieri, lipsește reglementarea inteligentă a service charge în turism, stimularea celui de-al doilea loc de muncă part-time etc.

3. La promovare, inacțiunea este foarte gravă. Au fost desființate birourile de turism din străinătate și nu s-a pus nimic în loc până acum. Nu folosim taxa de promovare turistică, așa cum o fac toate țările lumii interesate de dezvoltarea acestui domeniu economic. Nu acceptăm parteneriatul public-privat, deși acesta reprezintă singura formă de organizare a unui management eficient de destinație turistică atractivă pentru România. Avem singura capitală europeană fără strategie de imagine externă pentru atragerea turiștilor străini, deși specialiștii români de profil câștigă concursuri de primă ligă internațională la creativitate. Refuzăm să le valorificăm talentul aici, acasă. Concluzia este valabilă pentru națiune în ansamblu, în pofida unor reușite regionale punctuale de promovare turistică dezvoltată cu fonduri europene.

Parcurgerea celor trei pași în ritm alert ar putea revitaliza sectorul turismului chiar din acest an, cu voință, energie, pasiune, creativitate și multă muncă.