Interviu pentru Graiul Sălajului

23 august 2017

Interviul original pe care l-am dat pentru Mihaela Pestean de la Graiul Salajului, preluat în parte aici: http://www.graiulsalajului.ro/andreea-paul-trecut-de-partea-societatii-civile-si-intors-armele-impotriva-a-56534

1. Care este statutul dvs. politic actual?

De cetățean activ din mijlocul comunității care se implică şi generează proiecte pentru comunitate. Toată experiența mea academică și politică de consilier la Președinție, la Parlamentul European, la Guvern pentru doi premieri și ca deputat în Parlamentul României, o folosesc pentru a-i ajuta pe românii care vor să devină mai implicați, mai performanți, mai competitivi, mai împliniți. Cum ar spune vecinul nostru din Bobota: ca să fac treabă am coborât de pe scenă, printre cetățeni.

2. Ce proiecte aveti in desfasurare?

În paralel cu studenții – prioritatea mea profesională – cărora le predau guvernanță economică europeană la masteratele facultății de Relatii Economice Internaționale la ASE ca și conferențiar universitar -, am generat o inițiativă civică neguvernamentală, numită INACO – Inițiativa pentru Competitivitate – o comunitate de profesioniști pe care o considerăm cu tărie o necesitate pentru comunitatea românească. O altă prioritate editorială pe care o am este să public următorul meu volum „Forța civică a femeilor” – de pe acum vă spun că mărturisirile sunt uhau, cu care să închid frumos tripticele Forței politice și Forței economice a femeilor, ambele cărți apărute la Editura Polirom în anii 2011, respectiv 2016. Așadar, anul 2017 sau cel mai târziu începutul anului viitor vine cu a noua mea carte.

3. Ce va propuneti cu INACO? Cui va adresati? Ce oferiti celor interesati prin acest proiect?

România dă zi de zi examene aspre într-o competiție europeană și globală extrem de dinamică, pe toate palierele, pe care nu le poate trece cu prostovanii de la butoane. Avem nevoie de priorități şi orientări clare pentru dezvoltarea societății atât la nivelul instituțiilor publice, a companiilor private, cât și la nivelul indivizilor. Prin INACO generăm soluţii concrete, independente şi profesioniste la problemele cu care se confruntă decidenții publici sau privați, autoritățile publice locale, companiile și angajații lor, școlile publice sau private, tinerii care vor să-și aleagă o meserie.
Facem cercetări despre cum va arăta lumea de mâine și cum ar trebui să ne adaptăm la economia, afacerile și locurile de muncă ale viitorului, analize economice și sociale pe spețe foarte concrete unde suntem solicitați, traininguri, investigații, dezbateri, pentru a structura un model de educație, de motivare și de construcție a unei economii competitive, cu cetățeni competitivi și cu firme mai performante. De la copii până la decidenți facem traininguri de scriere creativă, de expresivitate a vorbirii sau de motivare pentru a deveni mai competitivi, cu profesioniști de top.
INACO este o comunitate nonprofit actualmente cu 30 de experți – manageri, consultanţi, analişti, experţi în domeniul economic, sociologi, creatori şi promotori de brand, tehnologi, profesori universitari, antreprenori creativi, artiști, oameni de cultură și atitudine civică – care îşi propun ca principiu de colaborare excelenţa. De aceea suntem aici. INACO este un generator de soluţii.

4. Ce planuri de viitor aveti? Aveti in plan demararea unui proiect politic nou, ca initiator, sau alaturi de fosti colegi?

Acum sunt 150% implicată în proiectul apolitic INACO. Orice tangență partizană ne-ar dilua mesajele, analizele, propunerile care se adresează comunității în ansamblu.
Dar orice măsuri cu valabilitate națională au nevoie de consens – inclusiv de consens politic. Şi tot la politic se ajunge. Însă la tot spectrul politic, general – care trebuie atenționat, sensibilizat, care trebuie să accepte indiferent de culoarea politică soluțiile general valabile pentru un plus se eficiență, de competitivitate a întregii comunități locale și naționale.

5. Care este relatia dvs. actuala cu Salajul si daca judetul nostru este inclus in proiectele dvs.? Cat de des reveniti in Salaj?

În Sălaj vin așa cum vine românul la părinții lui, la majoritatea rudelor mele apropiate și la prietenii din copilărie, cu mult drag și dor de fiecare dată. Sărbătorile le petrecem în familie. Am atâtea amintiri frumoase din Sălaj, cu sălăjeni! Am organizat zeci de evenimente in județul meu natal. Le-am pierdut demult numărătoarea.
Acum caut voluntari în fiecare județ pentru deschiderea filialelor INACO, iar proiecte putem dezvolta oricând suntem solicitați.

6. Cunoasteti judetul nostru, mic si destul de slab dezvoltat economic, in pofida vecinatatii cu Clujul, de exemplu, un pol de dezvoltare economica foarte puternic. De ce credeti ca exista aceasta diferenta?

Da, îl cunosc bine și mereu mă minunez ce oameni mari a dat județul nostru țării, valori reale, și cum au fost ei tratați în județul lor natal.
Dezvoltarea locală comparativă în România ne arată cu dovezi clare că se poate mult mai bine. Prima regulă e să alegem profesioniști autentici cu viziune și drag de muncă. Sălajul a pierdut startul pentru a deveni un județ smart. Inima județului, Zalău, la fel. Ar putea recupera în câteva luni dacă ar fi voință și s-ar înțelege care sunt tendințele actuale tehnologice și de creativitate. Administrațiile mici cu lideri locali vizionari sunt mai dinamice și răspund nu doar la problemele de zi cu zi, ci gândesc și strategii pentru viitorul locuitorilor.
Câteva lucruri, de pildă, se vor întâmpla foarte, foarte repede. Deja folosim multe din aceste tehnologii: mergem în orașe folosind aplicații care ne ghidează pe drumurile cele mai puțin aglomerate, grație datelor și a informațiilor culese prin senzori, drone etc. În viitorul apropiat, o aplicație va merge și mai departe: ne va ghida către locurile de parcare disponibile aflate cât mai aproape de serviciul nostru sau de locul în care vrem să ajungem, scutindu-ne astfel de calvarul căutării unui loc liber. Vom scuti timp și nervi. Pentru asta, e nevoie de colectarea, stocarea și analizarea datelor de la senzori rutieri, de la GPS-urile de pe mașini, de la taxiurile aflate în trafic, de la rețelele WI-Fi etc. Orașul viitorului este cel care va economisi energia în mod inteligent. Imaginați-vă că mergem seara cu mașina pe stradă, iar stâlpii de iluminat reacționează la trecerea mașinii sau a pietonilor, mărindu-și luminozitatea și scăzând după trecerea noastră. În orașul inteligent vom putea reduce cu adevărat poluarea, prin folosirea mașinilor electrice, care nu vor reduce doar noxele și ne vor oferi un aer mai curat, dar ne vor aduce economii la buzunar, pentru că încărcarea mașinii electrice nu costă la fel de mult ca și combustibilul. Bine, pentru aceasta va trebui să avem stații electrice cât mai multe, iar aplicațiile de pe smart-phone sau smart-watch ne vor ghida către acestea.
Pe lângă transportul persoanelor, manevrarea obiectelor, împachetarea și depozitarea inteligentă, apar rețelele de roboți multifuncționali. Polițistul rutier-robot va înlocui curând oamenii. Chiar și serviciile de cafenea sunt deja înlocuite de roboți în San Francisco. Taxi drona devine serviciu operațional în acest an în Dubai etc. Deja se ‘printează’ 3D în industrie foarte rapid piese de mașini sau avioane cu îmbinări complexe, iar în construcții se printează 3D locuințe sociale și sedii de birouri cu forme care nu ar putea fi realizate prin alte procedee, în timp record, în China. În artă și fashion se printează rochii 3D. În 2015 au fost create prin bioinginerie genetică plante fosforescente. Cercetările continuă pentru producerea unor copaci luminiscenți cu care se dorește realizarea iluminatului public ‘natural’. Recunoașterea facială se folosește pe aeroporturi, pe camerele de pe străzi, în supermarketuri pentru combaterea terorismului și satisfacerea clienților magazinelor. În orașele inteligente ale viitorului acțiunile tuturor locuitorilor vor fi urmărite prin inteligența artificială pentru asigurarea securității, deservirea cu utilități și produse etc.
Tehnologia viitorului sună extrem de smart și în domenii, precum sănătate sau educație. Vreau însă să mai ating câteva tendințe cheie cu impact pe termen mediu și lung. În anul 2007, se realizează prima interfață între celula nervoasă și mașinării prin implant cortical. Cu ajutorul conexiunii realizate cu creierul, cu ajutorul unei căști speciale, s-a reușit de curând teleghidarea mentală a diferite dispozitive, precum dronele. Conexiunile neuronale realizate în 2016 au făcut posibil ca pacienți paralizați care nu s-au mișcat niciodată să poată comanda doar cu puterea gândului dispozitive care i-au ajutat să meargă pentru prima oară în viață. Cercetările actuale se îndreaptă spre comunicarea telepatică între două creiere umane. Evoluțiile tehnologice contemporane au creat computere cu o inteligență artificială (IA) care depășesc orice previziune. Mașinile fără șofer, pe pilot automat, care, în 2020, vor apărea pe toate șoselele lumii. Mercedes și BMW, dar nu numai, au proiecte de acest gen de miliarde de dolari. Toate comunitățile locale dinamice au programe și aplicații ample pentru perfecționarea interacțiunilor dintre componentele Internetului Tuturor Lucrurilor.
În mic, la nivelul fiecărui cetățean, lucrurile se vor transforma radical prin Internetul tuturor Lucrurilor — un bilet scris lăsat pe frigider cu ora și meniul prânzului va putea fi citit de aparatele electrocasnice inteligente. Frigiderul va decongela exact ingredientele necesare mesei, după ce va alege rețetele ideale de pe Internet, aragazul se va preîncălzi singur la ora necesară, iar membrii familiei vor fi anunțați prin mesaje personalizate că se apropie ora prânzului. În mare, o aplicație numită Macrosop (urmașul Telescopului sau Microscopului) — care va fi computerul conectat cu toate lucrurile din lume — va putea oferi doritorilor date sintetizate despre orice — de exemplu despre câte cafele se beau exact în acel moment în toată lumea sau doar în cartierul solicitantului.
Se discută în Sălaj despre toate acestea?! Dacă nu, vă propun să organizăm rapid o „Adunare cetățenească despre viitorul județului Sălaj”, cu soluții și propuneri concrete pe care să le punem pe masa decidenților, ca să nu ne batem joc de generațiile viitoare, ca să răspundem ferm la nevoile actuale, ale copiilor și tinerilor sălăjeni ca să nu ne mai salute din mers și să o ia la drum în lumea largă.

7. Ce sfaturi le-ati da tinerilor, dar nu numai, care doresc sa inceapa o afacere?

Tinerilor m-aș adresa scurt și la obiect: dacă doriți să aflați care sunt meseriile și afacerile viitorului, chemați-ne, apelați la experții INACO. Pentru tineri facem mult mai mult de atât. Din cele patru brațe structurate ale INACO, unul se adresează direct tinerilor. L-am numit ICOTI – Inițiativa pentru Competitivitatea Tinerilor. Sub această pălărie dezvoltăm mai multe proiecte:
– Academia de Voluntariat – esențial pentru dezvoltarea locală este să ne implicăm în acțiuni civice voluntare prin care să-i ajutăm pe con-județenii noștri,
– Academia de Mentorat – unde facilităm contactul dintre solicitanți și mentori adevărați în orice domeniu de activitate pentru că avem un network foarte bine dezvoltat extern al INACO,
– Primii pași în antreprenoriat – unde găsiți deja șase experiențe concrete de firme SRLD (program scris de mâna mea în anul 2011 pe care premierul Boc l-a susținut și adoptat) înființate de către tineri, mărturisiri povestite de către ei înșiși,
– Ora de economie pentru copiii din clasele 0-IV, inspirată fiind de nevoile fetiței mele de 7 ani și de cele mai bune practici din școlile mai deștepte ale lumii,
– Ateliere creative pentru copiii talentați și cu abilități artistice – cărora le punem la dispoziție și un kit informațional/broșură cu privire la sursele de finanțare disponibile.
Celelalte trei brațe ale INACO se numesc:
– Generator de Competitivitate,
– Investgate – care este un joc de cuvinte care înseamnă, pe de o parte, investigații, dar și poartă de atragere și de promovare a companiilor și succeselor românești. Vedeți cazul softului românesc integrat INOVAGRIA pe care l-am promovat anul acesta pe site-ul nostru dedicat agricultorilor și optimizării subvențiilor pe care le primesc de la APIA în funcție de suprafață și de activitatea prestată, indiferent că sunt ferme foarte mici, mici sau mai mari.
– INACO INFO – unde survolăm toate rapoartele globale dedicate competitivității și arătăm unde stă România mai bine sau mai slab, pe înțelesul tuturor. Să nu vă surprindă prea tare, dar cel mai slab stăm la „capacitatea de a ne valoriza și reține talentele în țară”, unde suntem în topul rușinii mondiale, pe locul 133 în lume din 138 de țări analizate în Raportul Global al Competitivității 2017.

8. Va rog sa ne spuneti cateva cuvinte despre anomalia cu pensiile speciale pentru femei de serviciu, soferi, electricieni care lucreaza in Parlament; cand ati sesizat aceste derapaje si cui v-ati adresat? Care sunt rezultatele?
Alte derapaje, daca doriti sa le dezvaluiti pentru ziarul nostru, chiar de pe plan local.

Șoferii, electricienii etc., indiferent că sunt personal contractual administrativ sau parlamentari, primesc pensii speciale. Anomalia a fost legiferată în 2015 și a fost semnalată public de către INACO. Pentru mine nu e o bătălie nouă. Din 2010 până în prezent, an de an, am semnalat public aberațiile economice ale pensiilor speciale acordate în funcție de poftele nesăbuite ale legiuitorilor majoritari și am adus argumente pentru aplicarea principiului sănătos al contributivității. În loc să se rezolve și curețe problemele, sistemul pensiilor speciale a fost și mai complicat și s-au adăugat noi categorii de privilegiați, printre care parlamentarii și funcționarii parlamentari, inclusiv femeile de serviciu. Inițiatorul anomaliei din 2015, ministrul „încă o întrebare” promitea zilele trecute la Europa FM eliminarea lor parțială printr-un nou proiect de lege la începutul sesiunii parlamentare. Îi vom urmări dacă se țin de cuvânt și așteptăm eliminarea privilegiilor necuvenite și a pensiilor speciale în integralitate pentru parlamentari și angajații Parlamentului, precum și ale celorlalte pensii speciale.
Nu există nicio justificare pentru pensii speciale. Nicio meserie nu e mai specială ca alta. Niciuna. Principiul contributivității este cel corect. Astăzi noi plătim aceste pensii speciale din taxele și impozitele pe care le vărsăm la bugetul de stat, în loc ca aceste taxe să meargă spre drumuri, școli și spitale. Mâine, copiii noștri le vor plăti dacă nu se elimină rapid aceste privilegii aiuritoare. Chiar nimeni nu mai are curajul să spună că nu există nicio justificare pentru pensii speciale acordate magistraților, judecătorilor, Curții de Conturi, parlamentarilor și funcționarilor parlamentari etc.? Toți aceștia au salarii mult, mult mai mari decât media salariilor pe economie, iar principiul contributivității le garantează și pensii mult mai mari decât media pensiei naționale. De ce e nevoie de umflarea SPECIALĂ a acelor pensii? Doar pentru că au puterea să-și acorde privilegii proprii?! Este incorect. Este injust social. Este o aberație economică. Cu ce e mai special un parlamentar sau un funcționar de conturi de un doctor sau învățător? Cum este posibil să tolerăm legiuitorii care au inițiat și votat cumulul de pensii speciale de se ajunge la sume lunare amețitoare? Să mă fac bine înțeleasă: nu sunt adepta uniformizării, ci al aplicării principiului contributivității, din respect față de toți cetățenii.
Să fim cetățeni mai activi și să urmărim mai atenți ce se întâmplă cu taxele și impozitele plătite de noi statului, nu de alta dar lucrăm mai mult de jumătate din an pentru stat. În acest sens, am făcut și facem trainguri inclusiv cu ONG-urile locale pentru a-i ajuta să monitorizeze alocările bugetare locale și alte abuzurile sau anomalii, dar și cu autoritățile publice locale pentru a-i ajuta să croiască bugete publice locale bazate pe performanță.

9. De asemenea, as dori sa va cer opinia despre ideea lansata de fostul ministru Eugen Teodorovici, legat de necesitatea/oportunitatea impozitarii bisericilor.

Mai devreme sau mai târziu se va întâmpla. Indiferent cât de creştini sau de capitalişti suntem sau ne credem. E vorba de o uriașă mașinărie financiară care trebuie transparentizată și legalizată, tocmai pentru a cultiva încrederea cetățenilor activi sau pasivi din punct de vedere religios. Ideea nu este nouă, ci au fost multe alte voci care au ridicat tema modului de finanțare a bisericilor în spațiul public. Întrebarea este: avem dreptul să aflăm și să dezbatem proiectele bisericii, să ne gândim la finanțarea lor din bani publici, deci ai noștri? Logic, atâta timp cât banii provin din fonduri publice, este necesară reala consultare a cetățeanului. Campaniile electorale impun populismul și nu puterea unui răspuns cu adevărat concret. Iar evlavia bruscă a celor ce se vor aleși dă mereu de gândit. Demersul meu este pentru transparenţă. Am făcut acum trei ani o analiză care nu este împotriva bisericii sau finanțării acesteia din partea statului. Am încercat să caut explicațiile necesare privind tipul de finanțare existent în acest moment și să descopăr un punct de echilibru în probleme controversate. Statele europene finanțează public, în majoritate, cultele religioase. Unele nu impun vreun impozit. Ca economist consider în primul rând că trebuie clarificată situaţia daniilor diverselor slujbe de aniversare sau comemorare. Mai mult, ar trebui să fie mult mai transparentă cheltuirea banului public.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în mod oficial că finanţarea unor activitaţi ale cultelor religioase, de la buget, nu constituie o violare a libertaţii de conştiinţă a contribuabililor, cum mulți tind să creadă. Direcționarea subvențiilor publice în sattele europene se duc transparent spre educație, sănătate și patrimoiu cultural religios – fie spre școlile private bisericești (cu precădere spre cele care pregătesc personalul clerical); spre asistența religioasă din închisori, unități militate; spre activitatea social-caritativă a Bisericii (aziluri, case de copii, spitale) sau fie pentru întreținerea monumentelor istorice. Există din partea statelor europene două tipuri de sprijin: direct (practicat în Danemarca, Irlanda și Norvegia) și indirect, prin colectarea de către stat a contribuțiilor enoriașilor („taxă de enoriaș”) care sunt alocate fiecărei biserici (Finlanda, Germania și Suedia). În România, toate culte tradiționale sunt finanţate din mai multe surse de fonduri publice. Pe de o parte din bugetul de stat prin:
* Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru plata integrală sau parțială a salariilor personalului clerical (preoti, monahi, etc.) și pentru repararea și întreținerea unor lăcașuri de cult.
* Ministerul de Interne pentru plata salariilor preoților din unitățile de jandarmi și penitenciare.
* Ministerul Educației pentru plata profesorilor de religie.
* Uneori, Fondul de rezervă al Guvernului – pentru reparații, întrețineri și construiri de lăcașuri noi de cult.
Pe de altă parte, din bugetele locale prin pentru plata personalului neclerical (clopotari, personal administrativ, etc.) sau din fondurile de rezervă ale primăriilor și consiliilor locale/județene – folosite pentru sponsorizări de reparare a lăcașelor de cult și ridicarea altora noi. Apoi dările individuale care completează masiv aceste resurse publice. Cetățenii vor trebui să opteze și să se exprime câtă transparență își doresc pentru cheltuirea banului public. Politicienii vor voturi. Dacă votanții vor cere transparență și eficiență le vor avea. Eu le vreau și le cer.
A fost un interviu tare lung și vă mulțumesc pentru că și dvs ați coborât printre ceățeni. Este clar că trebuie să ne reauzim mai des :).