Invitatie in Salaj – campanie pentru cresterea participarii la vot a femeilor
Eşti educatoare? Eşti doctor? Eşti muncitoare?… nu contează. Sunt ca şi tine, FEMEIE. O femeie care vrea sa lucreze alaturi de un barbat, avand drepturi, responsabilitati si sanse egale.
Andreea Paul (Vass) – Consilier Personal al Primului-Ministru, Lector universitar, Dr., ASE
şi
Luminiţa Nemeş – Director coordonator al Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Sălaj
Va invită să fiti alături campaniei de promovare a femeii în societate :
”Bărbaţi, femei şi societatea în ansamblul ei”
Evenimentul va avea loc vineri, 13.11.2009, in judetul Salaj :
– orele 14.30 în localitatea Cehu Silvaniei, în spaţiul ocupat de localul central;
– orele 17.00 în localitatea Jibou, în localul ”Alex”;
si luni, 16.11.2009:
– orele 17.00în localitatea Simleu Silvaniei, la Primarie;
-orele 19.00 în municipiul Zalau, Hotel Severus.
Va asteptam sa raspundem impreuna, barbati si femei deopotriva, la provocarile realitatii romanesti.
Femeile in general si tinerii intre 18-24 de ani participa la vot intr-un numar mult mai mic decat restul populatiei. Femeile sunt grav subreprezentate in politica romaneasca si se implica mai putin decat barbatii in dezvoltarea locala. Mersul societatii in ansamblul ei este, asadar, slab reflectata in lentila feminina.
Ce anume trebuie promovat din esenta feminina in asa fel incat sa punem in miscare, pe de o parte, interesul femeilor pentru politica si pentru implicare mai activa in mersul societatii, pe de alta parte, sustinerea femeilor de catre electorat? Cum putem demonta motivele marginalizarii femeii in viata politica romaneasca? Cum putem vocaliza femeile care vor sa faca politica? Cum putem introduce problematica drepturilor femeilor in agenda publica, in agenda politica, in mass media? Nu v-ati saturat sa vedeti platourile de televiziune cu 4-12 invitati, dar fara nici o femeie?
Detalii: aici.
Comentarii 8
Initiativa este de laudat. Oamenii au uneori nevoie se un impuls si de foarte multe ori nu merg la vot datorita lipsei de incredere. S-au petrecut atatea in ultimul timp incat si cei care votau constiincios se gandesc daca mai merita sa-si piarda vremea! Va voi posta aici o scrisoare de raspuns primita de la un cadru universitar din UBB. Cu mai bine de o luna inainte am scris mai multe emailuri catre extensia din Gheorgheni a UBB, dar ne primind niciun raspuns am hotarat sa continui demersul meu, trimitand un nou email unui cadru din conducerea UBB Cluj. Era vorba de o posibila colaborare in cazul ca anul viitor vom reveni (dupa 22 de ani) in Romania. Nu voi posta scrisoarea mea aici si din motiv de spatiu, dar va jur ca a fost foarte decenta si am abordat un stil pur profesional si mai ales modest! Singura mentiune facuta a fost aceia ca locuim in Florida, fara macar sa-mi permit sa folosesc vreun cuvant in limba engleza. Am indrazneala sa va trimit o copie a raspunsului primit de la aceasta personalitate academica a unei renumite universitati romanesti, iata-l:
„Nu vi s-a raspuns, cred, pentru ca abordarea dvs este atat de „un-professional” incat toti au considerat probabil ca este un fel de „scrisoare nigeriana”. Pastrand proportiile, nu va adresati Casei Albe sau Congresului pentru o chestiune punctuala legata de culoarea aligatorilor din Central Florida…va rog sa ma credeti ca presiunile la varful unei universitati de aproape 50000 de studenti sunt foarte mari. Cu toate acestea, va rog sa va sismtiti incurajati in demersul dvs. Aceasta tara are nevoie de expertiza profesionala calificata si sunt convins ca sooner or later va veti gasi traiectoria.”
Doane ce badaran! Eu tratasem subiectul foarte serios si acest individ ma trimite in Nigeria! Nu mai spun ca pentru el numarul de studenti conteaza si nu calitatea actului educational. Pacat ca trebuie sa spun ca aici unde locuiesc un Community College are aproape acelas numar de studenti, iar in jur sunt tot atit de multe Colegii si Universitati ca si statiile de metrou din intreaga noastra capitala. Stam foarte prost cu atitudinea si modul de abordare. Cred ca este vorba de „mandria de a fi roman”!
Laurentiu Radu
Eu o vad ca pe o gluma proasta, uimitor de proasta.
Pai daca acesta este nivelul, cu cine sa luptam? Credeti-ma ca emailul meu a fost extrem de decent si intr-o maniera profesionala. Poate ca ma cunosteti putintel si aveti deja o imagine despre mine. Pacat! Si mai este si alt pacat. Am citi astazi de Codru Vrabie. Chiar asa sa fie?! Sunt din ce in ce mai dezamagit, dar nu ma las! Nu ma voi lasa niciodata, pana ce nu voi realiza ce mi-am propus.
Chiar nu este rea initiativa doamnei Andreea Paul (Vass) – Consilier Personal al Primului-Ministru, Lector universitar, Dr., ASE.
Si eu sunt adeptul ideii ca femeia sa joace un rol mai responsabil in societatea romaneasca, careia i-am distrus industria, agricultura, cercetarea si alte domenii, am transformat privatizarea intr-un scop in sine si i-am distrus morala publica.
Dar, ma intreb, toate aceste femei mobilizate, pe aceasta cale, vor vota cu candidatul la presedentie al PDL?
Dr. ing. Dan C. Badea,
Nu stiu cu cine vor candida, caci invitatele mele erau de mai multe culori politice sau nepartizane inca vreunui curent politic. Masurile de sorginte sociala nu cred ca sunt solutia de iesire a Romaniei din criza, ci tocmai masurile legate de antreprenoriat, de cadrul fiscal si de cel al muncii, respectiv un buget solid, nevizitat de x ori pe an, insotit de masuri de reducere a aparatului biocratic si de imbunatatire a serviciilor publice.
Vestea buna este ca salajencele incearca sa miste lucrurile in bine, ca inteleg rolul femeilor prin implicare activa in politica, ca inteleg sa fie mai vocale in comunitatea lor, ca au curajul sa ridice probleme pertinente care le afecteaza viata de zi cu zi. Motorul cresterii economice a viitorului nu va fi nici China, nici India, ci femeile. O spune un raport recent al Bancii Mondiale. Pe de alta parte, corelatiile intre tarile mai dezvoltate, tarile mai putin corupte, tarile cu dezvoltare umana mai ridicata si tarile cu o reprezentativitate mai mare a femeilor in sfera publica de decizie este puternic pozitiva si semnificativa. Femeile pare ca au, in general, o structura etica sociala mult mai pronuntata decat barbatii.
Cu scuze, dar revin.
Mai avem putin si vom sarbatori castigarea campaniei prezidentiale de catre Mircea Geoana. Dupa aceea, iata ce vom avea de facut:
Trebuie sa iesim din criza!
Ajunge cu improvizatiile.
Problema actuala si acuta, care ar trebui abordată în întreaga societatea românească, este restructurarea relaţiilor dintre societatea civilă, cultură, ştiinţă, administraţia și morala publică. Actualul cadru al acestor relaţii este puternic perturbat şi are efecte negative asupra comunităţii culturale, ştiinţifice şi a societăţii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltării societăţii româneşti în ansamblul ei. Soluţionarea acestei probleme se poate face numai cu aportul societăţii civile, ţinând cont de dezideratele acesteia şi anume consolidarea democraţiei şi participarea la circulaţia ideilor, în beneficiul dezvoltării pe termen lung a României. În contextul tranziţiei către capitalismul democratic, societăţii româneşti nu i-a fost încă propusă o viziune integratoare şi de perspectivă implicând dezvoltarea prin cultură, ştiinţă şi tehnologie, care să facă obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al culturii şi ştiinţei”. Existenţa acordului ar putea sugera tratamentul privilegiat acordat comunităţii culturale şi ştiinţifice de către guvern. Ca bun public de consum, cultura şi ştiinţa sunt investiţii pe termen lung. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale şi a fondurilor drastic diminuate ale culturii şi ştiinţei, constatăm că acestea nu sunt considerate bunuri productive. O caracteristică majoră a acordului social al culturii şi ştiinţei ar fi existenţa mecanismelor speciale, care să asigure echilibrul responsabilităţilor, dintre guvern, cultură şi ştiinţă. Acest echilibru are în vedere atât valorile responsabilităţii guvernamentale, cât şi pe cele ale autonomiei asociate unei comunităţi profesionale independente. Semnificaţia acordului social descrie şi relaţiile din interiorul comunităţilor culturale şi ştiinţifice. Pe această dimensiune, acordul social al culturii şi ştiinţei ar putea fi perceput şi ca un acord în cadrul căruia oamenii de cultură şi cercetătorii consimt să se supună unor reguli implicite, în producţia culturii şi a cunoaşterii, reguli cum sunt: acurateţea, adevărul rapoartelor asupra rezultatelor, respectarea axiologiei, îndatorirea recunoaşterii ideilor altora etc. Astfel, apartenenţa la comunitatea culturală şi ştiinţifică îl lasă pe fiecare liber, dar obligă, în acelaşi timp, la devoţiunea idealurilor muncii culturale şi ştiinţifice. Ideea acordului social pentru oamenii de cultură şi cercetători ar fi justificarea normelor privind comportamentul profesional şi suportul fundamental al auto – reglementării. Nerezolvarea acestei probleme strategice va conduce la lipsa unei viziuni de ansamblu necesare fundamentării politice a dezvoltării prin cultură şi ştiinţă, la dereglarea procesului democratic, la dezvoltarea corupţiei în cultură, ştiinţă şi în administraţia publică, la scăderea în continuare a competitivităţii culturii şi a cercetării ştiinţifice, cu efecte pe termen lung catastrofale asupra dezvoltării economice şi sociale a României. Obiectivele generale ale politicii dezvoltării ale guvernărilor postdecembriste au fost creşterea competitivtăţii, sporirea rolului culturii şi al cercetării, îmbunatăţirea pregătirii profesionale şi ocuparea forţei de muncă. Aceste obiective nu sunt îndeplinite, în economia naţională şi în societatea românească existând încă multe puncte slabe, dintre care se pot menţiona:
– nivel redus al activităţii culturale, al cercetării-dezvoltării si al inovării şi legatură fragilă cu economia şi societatea;
– cultură antreprenorială slab dezvoltată;
– capacitate administrativă insuficient dezvoltată.
România nu a adoptat o politică publică bazată pe un model de dezvoltare prin cultură, ştiinţă şi tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a culturii şi cercetării, în scopul racordării acestora la cerinţele economiei şi societăţii. Factorul guvernamental a facut greşeala politică de a subordona cercetarea domeniului educaţiei, când logic şi firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului economic. În acelaşi timp, cultura a fost marginalizată constant. Bâlbâielile autorităţilor în a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, Programele Operaţionale şi Programele din cultură au condus la incapacitatea de a subvenţiona dezvoltarea infrastructurii culturale şi de cercetare şi la obţinerea de rezultate ale demersului cultural şi ale cercetării nesemnificative pentru societatea românească.
D-na Paul. Cu toate ca sunt accidentat la mana dreapta (accident de motocicleta petrecut cu cateva ore mai devreme!), nu rezist tentatiei de a va scrie cateva randuri, ocazie cu care va rog sa-mi raspundeti un pic mai detaliat la cele doua postari anterioare.Nu doresc neaparat sa fiti critica, dar, va intreb si ma intreb si pe mine! Chiar asa a ajuns societetea noastra? Atunci, a fost creeat un mare hau, intre ce dorim si cum ne comportam! Sper sa asterneti aici, macar cateva aspecte ale vietii societatii romanesti. Va multumesc!