ABC-ul consolidarii bugetare agresive si a insanatosirii economice
Consolidarea bugetara agresiva pe care o propune Guvernul Boc nu-si propune nicidecum eliminarea statului bunastarii. Din contra, ne propunem modernizarea asistentei sociale, intarirea fundamentelor sale economice, a modului in care standardul de viata poate sa creasca pe termen lung. Criza se va adanci pana la limite insuportabile in absenta unor reactii rapide si decisive acum.
Din pacate, literatura de profil din ultimele decenii nu a reusit sa propuna nicio reteta de consolidare fiscala fara dureri sociale. De la bun inceput trebuie sa va spun ca doua lucruri raman pe veci neschimbate. 1) Daca esti indatorat nu esti liber. 2) Sanatatea finantelor publice este esentiala pentru cresterea economica pe termen lung.
Romania trebuie sa depaseasca acum combinatia fatala dintre politicile economice croite prost in ultimii ani si ghinionul aparitiei crizei economice internationale. Suntem condamnati la responsabilitate si la ratiune. In vremuri de contractie economica, cand somajul se dubleaza, iar datoria publica se tripleaza nu pot fi prezervate veniturile noastre salariale si asistenta sociala. Intreaga clasa politica este umilita. La fel mintile cinice ale economistilor. Sa vedem cum au facut altii treaba mai bine.
Regulile consolidarii bugetare agresive si a insanatosirii economice reusite
Ajustarile fiscale agresive reusite, rupte din experienta daneza a anilor 1983-1986, din cea irlandeza a anilor 1986-1989 sau din cea canadiana a anilor 1993-1996, au dovedit ca daramarea unor deficite bugetare mari se poate face fara a atrage contractii semnificative ale PIB. Efectele multiplicative mecanice negative nu sunt un dat inevitabil. O concluzie se poate extrage rapid: taierea cheltuielilor bugetare are sanse mult mai mari de reusita pentru insanatosirea economica pe termen lung decat cresterea taxelor. Credibilitatea programului de austeritate este insa la fel de importanta ca in succesul unei strategii de dezinflatie.
Cel mai dramatic proces de ajustare fiscala post-belic era pana curand cel din 1994, cand Suedia inregistra un deficit bugetar de 10% din PIB. Pierduse cursa consolidarii unui standard de viata net superior tarilor dezvoltate, dupa cateva decenii de constructie a unui stat asistential excesiv social. Datoria publica se triplase cu trei ani inainte, ceea ce a pus in pericol stabilitatea economica a suedezilor si i-a expus prea mult la vulnerabilitatile fluxurilor externe de capital.
In acelasi an, noul ministru de finante suedez, Goran Persson, a propus un program agresiv de consolidare fiscala de 3,5% din PIB pentru anul urmator. A actionat in cinci zone majore de alarma fiscala care absorbeau cea mai mare parte a resurselor bugetare:
– salarii;
– pensii;
– asigurari de sanatate;
– indemnizatii de somaj;
– asistenta familiala si alocatiile pentru copii.
Cateva lectii se desprind din experienta si din succesul suedez pentru consolidarea bugetara (Henriksson, 2007 – fostul consilier al ministrului de finante suedez Persson, care a devenit intre timp prim-ministru):
1. Stabilirea unei tinte politice simple, cuantificabile, pentru diminuarea deficitului bugetar.
Suedezii au optat pentru diminuarea deficitului bugetar cu 3,5% din PIB in 1995. Romania si-a stabilit o ancora politica pentru ajustarea bugetara de 2,3% din PIB – de la 9,1% estimat pana la 6,8% tinta de deficit in 2010 -, din care:
– 2% provin din economii la cheltuielile publice, iar
– 0,3% din incasari suplimentare de venituri bugetare.
2. Doar planurile de actiune pe termen scurt sunt credibile. Nu trebuie sa se faca promisiuni cu bataie mai lunga de doi ani.
3. Efortul social trebuie distribuit echilibrat asupra tuturor claselor sociale. Altfel, consensul social nu poate fi niciodata atins. Suportul public este absolut necesar.
4. Programul de ajustare fiscala trebuie sa fie complet si nu croit pe baza unor masuri ad-hoc. Toate grupurile de interese si toate clasele sociale trebuie sa inteleaga ca li se vor cere sacrificii.
5. Procesele de reforma si procedurile bugetare trebuie sa fie cat mai transparente posibil.
6. Sa nu minimizam niciodata efectele solutiilor propuse. Populatia trebuie sa fie pregatita si constienta de implicatiile masurilor bugetare care se impun.
7. Sa nu incercam niciodata sa pacalim pe cineva cu jonglerii macrocontabilicesti pentru a tupila datoriile reale.
8. Sa nu spunem niciodata ca nu ne va durea cumplit de rau la buzunar.
9. Chiar si o ajustare bugetara agresiva bine pusa in practica nu este suficienta pentru reluarea cresterii economice pe termen lung. Modernizarea sistemului de asistenta sociala trebuie insotita de alimentarea cu combustibil a motoarelor cresterii economice.
Abuzul contra-argumentelor populiste
Un contra-argument des invocat la reducerea actualelor cheltuieli salariale, pensii si ajutoare sociale, tine de diminuarea evaziunii fiscale. Pe drept cuvant, justificat! Dar ireal, utopic, fara bagheta dura sanctionatoare a organelor publice de control, fara o procuratura rapida si o justitie corecta. Cum am putea sa ne substituim lor oare peste noapte? Cat le va lua sa se schimbe in bine? In niciun stat din lume responsabilitatea actului guvernamental nu este un dat, ci unul cultivat. Prima conditie tine de transparenta institutionala si decizionala. A doua conditie tine de intergitatea institutiilor publice care reglemeneteaza si controleaza, in definitiv de cei care sanctioneaza. A treia conditie este legata de prezenta ochilor vigilenti ai cetatenilor, patronatelor, sindicatelor, tehnocratilor si ONG-urilor.
Un alt contra-argument des invocat este ca actualele reduceri de venituri vor duce la contractarea consumului si la blocajul revigorarii economice in viitor. Gresit! Importurile si consumul nu mai pot constitui motoarele cresterii economice ale Romaniei, asa cum s-a intamplat in anii anteriori. Productivitatea, competitivitatea si exporturile sunt pionii pe care trebuie sa-i jucam in urmatoarea partida de sah. Suntem intr-o competitie regionala si internationala extrem de dura, in care trebuie sa ne reorientam dinspre statul asistential social spre calitatea capitalului uman, spre munca si productie bazata pe valoare adaugata ridicata. La sud de noi, bulgarii, au decis de curand diminuarea drastica cu 20% a tuturor cheltuielilor publice pentru a-si pastra fiscalitatea prietenoasa pentru investitiile straine.
Bunastarea viitorului nu poate fi cultivata altfel. Ca sa ajungem la un standard de viata mai bun trebuie sa curatam mizeria si abuzurile permise de actualele alocari si conduite bugetare, sa diminuam datoriile la un nivel acceptabil si sa reorientam investitiile spre educatie, infrastructura, transfer tehnologic, spre capitalizarea brevetelor si patentelor romanesti si spre dezvoltarea antreprenoriatului.
Statul trebuie sa invete rapid sa functioneze mai bine si cu costuri mai putine. Statul trebuie sa isi respecte cetatenii, iar cetatenii sa invete sa isi respecte statul.
Altfel, vom continua sa importam si sa traim pe datorie, iar copiilor nostri va trebui sa le raspundem la intrebarea de ce sunt ei nevoiti sa ne plateasca datoriile pe care le acumulam noi astazi.
Comentarii 100
Renault e firma de stat in proportie de 15%
.În Italia s-a extirpat şi cea mai rafinată formă de evaziune: munca la negru sau la gri, ceea ce în România este o problemă generalizată, mai ales ultima. Cum procedează italienii? Filtre şi spionaj general. Dacă o firmă oarecare îi plăteşte pe angajaţi oficial cu un 1000 euro, neoficial cu 2000 euro, acea firmă plăteşte o amendă de 150 000 euro, chiar dacă e vorba doar de un angajat. Să vedeţi cum zburdă carabinerii şi fac razii. Ca să funcţioneze e un fel de premiu, cine da în gât primeşte un premiu în bani. Pentru evaziunea pură se desfinţează firma şi se confiscă toată averea.
Ana Armanca Ardeleanu,
Apreciez mult comentariul tau.
Eu insami subliniez in repetate randuri ca jumatate din economia subterana este alimentata in Romania de munca la negru, iar noi ne incapatanam sa actionam virulent doar pe aspectele legate de frauda fiscala din TVA – ceea ce nu e rau caci si ea genereaza circa un sfert din estimarea economiei la negru. Dar sursa majora de crestere potentiala a veniturilor bugetare vine din incasarea impozitelor pe veniturile personale. Reversul medaliei este ca insasi contribuabilul ar fi mult mai bine protejat social, inclusiv la batranete printr-o pensie in concordata cu efortul depus pe parcursul vietii active.
Daca arunci o privire pe structura incasarilor bugetare din Romania, vei observa foarte repede ca ponderea impozitelor pe veniturile personale incasate in PIB este de trei ori mai mica decat in media europeana (UE-27). Diferenta este la vreo 5-6 procente din PIB. Or noi ne chinuim acum sa obtinem un plus de economisire de 2,3% din PIB prin diminuarea salariilor si a pensiilor.
Actiunile concrete pe care le reclama aceasta observatie cer timp si eficienta. Modelul italian poate fi un exemplu l insusi.
Bulgaria reuşeşte prin cooperare cu vestul să tripleze încasările de la vamă. Nu avem bani să facem acelaşi lucru la toate vămile, dar o echipă care să lucreze o lună la o vamă şi să fie termen de comparaţie cu ce s-a încasat anterior, ar fi bună. Apoi, să treacă la altă vamă. Acelaşi lucru se poate face şi la ANAF, Garda Financiară. Pentru că, ne place sau nu ne place, acesta este adevărul: corupţia este în floare în România, iar cei care ar trebui să facă controale şi să dea amenzi nu lucrează cum trebuie. Un coleg de forum spunea că statul trebuie să ia măsuri prin care să premieze, să stimuleze (se referea la agricultură), de acord, dar şi pe partea de control şi aplicare a legii trebuie făcut ceva. Am ajuns o ţară în care parcă statul nu mai există!
Atept reducerile de salariaţi din sectorul bugetar. Cred că trebuiau începute de când a venit PDL la guvernare. O să-mi spuneţi de contractul colectiv de muncă. Atunci când vrei cu adevărat să reduci personalul nu te încurci cu concedieri ci pur si simplu desfiinţezi sau comasezi instituţii.
Dacă ai desfiinţat nu ştiu ce agenţie de stat nu eşti obligat să asiguri locuri de muncă personalului.
Din nefericire părerea mea este ca nici garda veche a PDL-ului nu înţelege cât de gravă e situaţia şi că singura lor salvare politic vorbind este să taie în carne vie cu speranţa că asta va redresa România.
Masuri bâlbâite luate cu încetinitorul de genul impozitului forfetar sau cumulul salariului cu pensia nu fac altceva decât să erodeze fără să rezolve situaţia.
Dupa cum spune si Cartianu ,,dacă vreţi să faceţi economii, opriţi hoţia, stârpiţi clientela politică şi confiscaţi averile necinstite!”.
Si cu aceasta speranta au votat romanii in 2004 si 2009. Vreti si/sau puteti sa faceti acest lucru?
Stimata,d-na Andreea V.,
Va comunic realizarea unui „program national de dezvoltare economica accelerata,industriala,capabil sa inlocuiasca actualul model economic „consumerist” cu unul nou,industrial,capabil sa inlature criza structurala a economiei romanesti.Programul este disponibil la tel 0761/196940.El corespunde „cerintei” dvs. (intilnita anul trecut intr-un articol din Rev. 22) de a construi programe economice,deoarece UE nu ofera asa ceva.Este vorba de unicul program economic national, anticriza, rugindu-va respectuos,sa ma sprijiniti pentru evaluarea si promovarea sa,la Guvern.
Cu stima,
Nu ma deranjam sa scriu dar imi vine tot mai greu sa urmaresc emisiunile in care mai nou va imbulziti sa apareti.
Doamna s-ar putea cite odata chiar sa stiti ce spuneti,dar sunteti atit de aroganta si suficienta ca va spun drept si daca aveti dreptate o pierdeti fara drept de apel.
Fiti buna si mai lasati-ne citeva zile fara prezenta dumneavoastra,stati in birou la BOC ca s-ar putea (nu sunt sigura)acolo sa fiti de folos.
anca,
Alternativele media sunt multiple. Daca nu va place cum expun argumentele, chiar daca am dreptate, este o chestiune ce nu o voi putea schimba de pe o zi pe alta. Voi incerca sa lucrez la acest aspect si sa fiu ceva mai umila.
Dna Vass,
Nu traiti in viata reala-plutiti in bani multi castigati foarte usor.Imi pare rau ca sant salajan,de ce ?pentru dvoastra/ciolos/unu cu tigari/ministru economiei un sidicalist,etc.
Daca vreti sa aveti statut de #om de stat# trebuie sa uitati pe dna Vass si Dl.bOC.
Am auzit politruci care se lauda ca sant in politica de 20 si de ani-dna Paul,acesti oameni daca se uita la romNICA cred ca nu le place DAR daca se uita singuri la buzunarul propriu se declara foarte reusiti.Pot sa dau exemple.
Traiesc in viata reala, la bloc ca majoritatea romanilor, cu salariu castigat cinstit, pe munca adevarata, nu in bogatia pe care o imaginati. Merg in Romania reala si stau de vorba cu romanii, aud mereu problemele lor reale. Discutam solutii reale.