Noi masuri pentru stimularea economiei

3 octombrie 2010   |  43 comentarii

Noua garda guvernamentala creste viteza deciziilor luate pentru susţinerea relansarii economice si pentru stimularea crearii de locuri de munca. Trei decizii au fost luate in aceasta saptamana si alte doua masuri urmeaza a fi aprobate saptamana urmatoare.

1. Eliminarea impozitului minim de la 1 octombrie 2010

Asadar, impozitul minim va fi eliminat începând cu 1 octombrie 2010, urmând ca de la această dată să se aplice impozitul pe profit. Începând cu 1 ianuarie 2011 impozitul minim va fi înlocuit cu un alt tip de impozit, ce urmează să fie aplicat firmelor din domenii cu evaziune fiscală ridicată.

Ministrul Finanţelor Publice a primit mandat din partea Guvernului ca într-o lună să prezinte o variantă de act normativ privind impozitul forfetar care urmează să fie aplicat începând cu 1 ianuarie 2011.

Eliminarea impozitului minim de la 1 octombrie face parte dintr-un pachet de măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri, promovat de Executiv. Decizia este stipulată într-o ordonanţă de urgenţă care modifică şi completează Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Firmele vor plăti pentru trimestrul trei impozitul minim în 25 octombrie, iar începând cu 25 februarie 2011, ele vor plăti impozitul pe profit pentru trimestrul patru al anului 2010

Eliminarea impozitului minim nu are niciun impact bugetar pentru anul 2010, însă pentru 2011 impactul bugetar al acestei măsuri este estimat la minus 1 miliard de lei. Aceste măsuri fac si obiectul consultărilor cu organismele financiare internaţionale.

2. Instituirea unei scheme de ajutor de stat mai flexibila pentru asigurarea dezvoltării economice durabile

Guvernul a modificat HG nr. 1680/2008 privind schemele de ajutor de stat acordate firmelor, pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri, afectat de criza economică.

Astfel, a fost redus pragul minim al condiţiei de eligibilitate referitoare la valoarea investiţiei şi a locurilor de muncă nou create, extinzând numărul de beneficiari şi acordând astfel posibilitatea şi întreprinderilor mici şi mijlocii să acceseze ajutoare de stat de acest tip.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de fonduri nerambursabile şi se supune reglementărilor europene.

Până în prezent, întreprinzătorii care doreau să acceseze un ajutor de stat erau obligaţi să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să realizeze o investiţie iniţială de minim 10 milioane euro şi să creeze minim 100 locuri noi de muncă, ca urmare a realizării investiţiei iniţiale.

Conform modificării operate recent de Executiv, vor putea beneficia de acest ajutor de stat, întreprinzătorii care se încadrează în una din următoarele categorii:

– Realizează o investiţie iniţială cu o valoare care se încadrează între 5 şi 10 milioane euro, inclusiv, echivalent în lei, şi creează minim 50 locuri de muncă ca urmare a realizării investiţiei iniţiale.

– Realizează o investiţie iniţială cu o valoare care se încadrează între 10 şi 20 milioane euro şi creează minim 100 locuri de muncă.

– Realizează o investiţie iniţială cu o valoare care se încadrează între 20 şi 30 milioane euro şi creează minim 200 locuri de muncă.

– Realizează o investiţie iniţială cu o valoare care depăşeşte 30 milioane euro şi creează minim 300 locuri de muncă ca urmare a realizării investiţiei iniţiale.

Un alt element de noutate constă în includerea unor reglementări care extind categoriile de operatori economici ce pot beneficia de această schemă de ajutor de stat, fiind introduse în categoria costurilor eligibile si cele legate de realizarea construcţiilor în scop turistic sau medical.

Prin modificările aduse, numărul total al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat a fost majorat de la 70 la 150

În termen de 30 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri Ministrul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului vor emite un ordin comun pentru stabilirea standardelor de cost aferente construcţiilor prevăzute a fi realizate.

Proiectul de act normativ urmăreşte creşterea volumului producţiei de bunuri şi servicii precum şi a ratei de ocupare a forţei de muncă

Pentru 2010, mai sunt disponibili 65 de milioane de euro de la bugetul de stat pentru firmele care generează afaceri în România, creează locuri de muncă și se încadrează în prevederile acestei hotărîri a Guvernului.

3. Completarea Codului de procedură fiscală cu măsuri menite să vină în sprijinul agenţilor economici prin diminuarea poverii fiscale

a. Se diminueaza nivelul dobânzii datorate pentru creanţele fiscale neachitate la termen la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere (14,6% pe an) comparativ cu cel actual de 0,05% (adică 18,25% pe an).

b. A fost reglementata compensarea de drept (automat) ceea ce înseamnă, stingerea creanţelor fiscale ale statului pe de o parte, şi ale contribuabilului pe de altă parte, în puterea legii chiar în momentul când creanţele există deodată. ANAF-ul va fi obligat ca în momentul în care un contribuabil are de încasat de la buget şi are datorii, să procedeze la compensarea din oficiu. În prezent, în materie fiscală, compensarea creanţelor fiscale reciproce se face doar dacă este cerută de contribuabilului sau dacă ANAF constată obligaţiile reciproce. Se elimină astfel situaţiile în care, pe fondul lipsei unui act procedural (cerere sau constatare a organului fiscal), contribuabilii au datorii (accesorii) pentru obligaţii neachitate deşi au sume de încasat de la buget.

c. A fost reglementata posibilitatea neînceperii sau a suspendării executării silite în cazul în care contribuabilul are în curs sau depune o cerere de restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egală sau mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea silită. Prin această reglementare sunt eliminate acele situaţii în care organele fiscale încep sau continuă executarea silită asupra sumelor datorate de contribuabil, deşi aceştia au de recuperat bani de la stat din TVA sau impozite (au drepturi de rambursare sau restituire). Nu este firesc ca o firmă să fie trimisă în faliment, dacă are de primit bani de la stat, în urma prestaţiilor pe care le-a efectuat. Astfel de situaţii, apărute până în prezent în practică, afectau, în unele cazuri, fluxul de lichidităţi al agenţilor economici, creându-le greutăţi în continuarea activităţii.

Aceste decizii se înscriu intr-o serie de măsuri prin care Guvernul sprijină sectorul privat și relansarea economiei. Reamintim cîteva : menținerea cotei unice de 16%; neimpozitarea profitului reinvestit; scutirea de la plata contribuțiilor sociale a angajatorului și a angajatului pe perioada șomajului tehnic; scutirea de la plata contribuțiilor sociale a firmelor care angajează șomeri; sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii prin intermediul Fondului de garantare şi contragarantare; compensarea TVA-ului de plătit cu cel de rambursat; eliminarea, comasarea sau reducerea a aproximativ 215 taxe şi tarife cu caracter nefiscal; programele Prima Casă, Rabla, reabilitarea termică a locuințelor, despre care am vorbit in repetate randuri.

Guvernul ia inca doua măsuri de susținere a sectorului privat al economiei si in perioada imediat următoare. Sunt în fază avansată de pregătire alte două acte normative: e vorba de proiectul de lege care instituie cardul pentru IMM-uri, în vederea unui sprijin suplimentar la obţinerea de credite. De asemenea, proiectul de lege pentru sprijinirea tinerilor care înfiinţează firme. Începând cu 2011, în toată ţara va fi posibilă plata on-line a impozitelor și taxelor.

Prin urmare, propaganda construita insistent de adversari conform căreia Guvernul nu ar fi făcut nimic pentru relansarea economiei și pentru sprijinirea sectorului privat sau că efectele măsurilor anticriză ar fi nule este periculoasa si nu face decat sa indeparteze potentialii investitori si sa intarzie relansarea economica.

Dimpotrivă, efecte măsurilor luate de Guvern sunt vizibile: economia și moneda națională s-au stabilizat; șomajul este sub media europeană; producția industrială a crescut în primele șapte luni ale anului iar comenzile noi din industrie au crescut și ele constant în aceeași perioadă; productivitatea muncii în industrie crescut cu 20 la sută în primele șapte luni, un semn foarte important pentru viitoarea crestere economică sănătoasă; unele sectoare au iesit din recesiune (industria automobilelor, industria farmaceutică, de mașini si echipamente electrice, industria de textile si mobila).

Măsurile de relansare a economiei sunt însoțite de măsuri de restructurare a sectorului bugetar și de reformare a statului tocmai pentru a însănătoși economia. Sunt baze realiste pentru a spune că anul viitor România va ieși din recesiune, sperand intr-o crestere economică prognozată între 1,5 și 2%. Românii trebuie să știe că nu va mai fi cresterea economică înșelătoare de pînă în 2008, bazată , în mare parte, pe consum și pe credite. Românii mai trebuie să știe că politicile populiste ale Opoziției sunt cea mai proastă alternativă: pun în pericol relansarea economiei și creșterea economică.

Obiectivul nostru, al tuturor, este să avem o creștere economică SANATOASĂ, CONSTANTĂ si DE DURATĂ, bazată pe dezvoltare, pe producție, pe competitivitate. De aceea, obiectivul major al anului 2011 este asigurarea de resurse financiare suplimentare pentru investiţii şi cofinanţarea proiectelor europene, adică pentru dezvoltare. În 2010 au fost 5 miliarde de lei pentru cofinanţarea proiectelor europene. În 2011 vom avea cel puţin 9 miliarde de lei pentru cofinţarea proiectelor europene.