Peste o jumătate de milion de români sunt fără liceul absolvit, iar un sfert de milion analfabeți

Școala profesională este alternativa pragmatică pentru cei 541.244 de persoane fără şcoala absolvită, din care 245.387 de persoane analfabete în România. Aceasta este realitatea surprinsă de ultimele date oficiale disponibile la Institutul Naţional de Statistică. Reîntoarcerea la școală este o necesitate pentru acești români, pentru întreaga noastră societate. Continuarea studiilor în diferite forme de învățământ precum școlile profesionale, școlile de meserii sunt soluții realiste. Mileniul trei nu ne va ierta dacă această stare de lucru va continua: un cetățean fără studii, fără cultură generală, fără aptitudini exersate și verificate prin diplomă este o reală problemă a noastră, a tuturor.

Există multe piedici pentru cei care vor să își continue studiile – care țin de lipsa banilor sau de vârstă -, dar există în mod aberant și bariere de mentalitate.

Reîntoarcerea la școala gimnazială și liceu, după caz, este o altă alternativă la dispoziția doritorilor. Am discutat cu o mamă care la aproape 40 de ani își dorește să se reîntoarcă la liceu și să-și susțină bacalaureatul. În cazul ei concret, sistemul de învățământ public românesc a fost tare antipatic. În loc să fie în mod direct, uman, sufletește, sprijinită să se reîntoarcă în școală pentru a-și termina studiile, răspunsul secretariatului a fost dezarmant: „pe unde ai hălăduit până acum? ce te-a apucat?…” pe un ton superior care te îmbie mai degrabă să întorci spatele școlii decât să-i treci pragul. În situații similare în țările dezvoltate, precum SUA, răspunsul liceului este „ne bucurăm mult să reveniți! Este un moment de bucurie pentru noi și pentru dumneavoastră și vom organiza o petrecere de reintegrare în școală care să vă celebreze decizia!„. E o mare diferență de atitudine care se naște din dragul pentru școală și care entuziasmează pe cei care doresc să-și termine studiile, indiferent de vârstă.

Mulți cred că părăsirea timpurie a școlii este o problemă specifică etniei rome. Realitatea este alta: 70% dintre cei fără şcoala absolvită sunt de etnie română, 18% sunt romi, 4% sunt maghiari, iar restul sunt de altă etnie. Românii rămân dominanți și în rândul persoanelor analfabete, dar crește ponderea etniei rome. Așadar, 62% dintre analfabeți sunt români, 27% sunt de etnie romă, 4% maghiari, iar restul alte etnii.

Cel mai mare număr de persoane fără şcoala absolvită se înregistrează în judeţele Iaşi (21.319 persoane), Bacău (19.306) şi Dolj (19.204). La polul opus se situează judeţele Caraş-Severin (6.663), Hunedoara (7.270) şi  Covasna (7.271).

Cei mai mulți analfabeți găsim în judeţele Giurgiu (10.161), Călăraşi (9.795) şi Teleorman (9.226). Cel mai mic număr de persoane analfabete se înregistrează în judeţele Caraş-Severin (2.688), Sibiu (2.753) şi Alba (3.194).

Satu Mare este pe locul 25 în rândul județelor în țară în această statistică a lipsei pregătirii școlare.

În judeţul Satu Mare sunt oficial 11.438 persoane fără şcoala absolvită, din care 4.655 sunt analfabeți. În ceea ce priveşte repartizarea persoanelor fără şcoala absolvită în funcţie de etnie, întâlnim următoarea situaţie:

o Români – 5.506 (48%)

o Maghiari – 2.228 (20%)

o Romi – 3.004 (26%)

o Restul sunt de altă etnie – 700 (6%)

Persoanele analfabete din județul Satu Mare sunt distribuite astfel în funcţie de etnie:

o Români – 2.003 (43%)

o Maghiari – 569 (12%)

o Romi – 1.874 (40%)

o Altă etnie – 209 (5%)

Judeţul Satu Mare se află pe locul 25 la nivel naţional, atât în ceea ce priveşte numărul persoanelor fără şcoală absolvită, cât şi în rândul persoanelor analfabete.

În topul localităţilor sătmărene cu cel mai mare număr de persoane fără şcoala absolvită se află municipiul Satu Mare (cu 1.482 persoane), Negreşti Oaş (673) şi Carei (435). La polul opus sunt localităţile Căpleni (26), Foieni (30) şi Ciumeşti (32). Surprinzător, Negreşti Oaş este localitatea sătmăreană cu cel mai mare număr de persoane analfabete – 316, depăşind chiar şi municipiul Satu Mare – cu 278 de persoane analfabete.

În Ţara Oaşului se înregistrează un număr de 3.072 de persoane fără şcoala absolvită (peste un sfert, adică 27% din totalul la nivel judeţean), din care 1.467 sunt analfabeți (aproape o treime, adică 32% din totalul judeţului). Grupul de Acțiune Locală din Țara Oașului, organizațiile neguvernamentale și autoritățile locale trebuie să-și asume această realitate a abandonului școlar și analfabetismului și să activăm soluțiile alternative.

Situația de fapt trebuie să fie de urgență rezolvată. Un cetățean fără carte este un cetățean de mâna a doua, care va fi totdeauna prost plătit, va fi ușor de înșelat și de manipulat atât de politicieni demagogi, dar și de angajatori oneroși, de cei care îi vor vinde produse îndoielnice. Fără școală, atuurile unor inteligențe native deosebite și ale puterii de muncă extraordinare înseamnă din ce în ce mai puțin astăzi, când întreaga lume se specializează, se pregătește temeinic școlar.

Trebuie schimbată mentalitatea celor care vor să renunțe sau nu vor să se mai întoarcă la școală, dar și mentalitatea școlilor care trebuie să trateze cu foarte mare atenție cazurile speciale. Cu orice preț trebuie ca acești români să termine școala sau să o continue dacă au abandonat-o.

Trebuie activate soluțiile alternative, trebuie pornită o acțiune de convingere de la caz la caz a părinților care nu realizează importanța pregătirii școlare, trebuie constituite echipe de voluntari, de tutori, care să se ocupe de fiecare caz în parte, trebuie găsit sprijin financiar la nivel local sau județean, național sau chiar european pentru cazurile sociale.

Întreaga comunitate locală din Oaș și din țară trebuie să detecteze și să reacționeze în cazul analfabetismului și abandonului școlar. Împreună putem reintegra acești oameni pe deplin în societate.

Totul pornește cu schimbarea atitudinii. Școala și educația trebuie să devină mai atractive și utile. Împreună reușim!

Tabel nr.1. Numărul persoanelor fără şcoală absolvită la nivel judeţean

Sursa: INSSE,  iulie 2016

Tabel nr. 2. Numărul persoanelor analfabete la nivelul judeţelor țării

Sursa: INSSE,  iulie 2016