Proiectul de Lege privind Protectia Intreprinzatorului

27 mai 2013   |  10 comentarii

Lansez in DEZBATERE PUBLICA proiectul de lege al PDL destinat materializarii primului obiectiv aferent Viziunii economice a PDL, prezentata la Galati in 23 mai 2013, la intalnirea cu oamenii de afaceri, in prezenta liderilor PDL. Spuneti-va opinia si veniti cu propuneri de imbunatatire. In doua saptamani depunem proiectul de lege in Parlament. De ce acum o astfel de lege? Detalii aici.

PROIECT DE LEGE PRIVIND  PROTECŢIA ÎNTREPRINZĂTORULUI DIN ROMÂNIA

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Toate instituţiile statului român, cu ajutorul mijloacelor prevăzute de lege, protejează şi sprijină întreprinzătorii din România împotriva oricăror practici abuzive sau a încălcării unor drepturi legitime ale agenţilor economici, care ar putea produce prejudicii patrimoniale sau de altă natură, acestora sau terţilor.

(2) Prevederile prezentei legi se aplică tuturor întreprinzătorilor din România, indiferent de naţionalitatea capitalului lor sau de obiectul de activitate al acestora.

(3) Prevederile prezentei legi se aplică şi instituţiilor publice cu care întreprinzătorii intră în contact, în desfăşurarea activităţii lor.

Art. 2. – În sensul prezentei legi, expresiile şi termenii de mai jos au următorul înţeles:

  1. protecţie – acţiunea legală şi de control pe care ANPI o exercită în vederea apărării întreprinzătorilor împotriva abuzurilor;
  2. întreprinzător – persoană juridică, legal constituită, care în cadrul activităţilor sale produce, exportă, importă, transportă sau comercializează produse sau părţi din acestea sau prestează servicii;
  3. practici abuzive – demers sau clauză contractuală care nu au fost negociate direct cu întreprinzătorul şi prin care se crează prejudicii sau care dăunează intereselor economice ale întreprinzătorului de bună-credinţă; inspecţii fiscale sau controale nejustificate ale autorităţilor publice;
  4. prejudiciu – pagubă materială creată întreprinzătorului din România ca urmare a unor situaţii care nu sunt imputabile acestuia sau activităţii sale  şi nu rezultă din pierderea cotelor de piaţă.

 CAPITOLUL II: Drepturi şi obligaţii

 Art. 3. – Întreprinzătorii din România au următoarele drepturi:

a) beneficiază de preţul lucrărilor, bunurilor şi serviciilor contractate cu autorităţile administraţiei publice din România, în termenele contractuale stipulate;

b) beneficiază de despăgubiri pentru întârzierile în plata lucrărilor, bunurilor şi serviciilor contractate cu autorităţile administraţiei publice din România, într-un cuantum de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere;

c) decontarea în termenele legale pentru cererile de rambursare a TVA adresate autorităţilor fiscale competente;

d) beneficiază de despăgubiri pentru întârzierile în onorararea cererilor de rambursare a TVA, într-un cuantum de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere;

e) dreptul de a fi decontaţi în termenele legale pentru cererile de rambursare înaintate şi aprobate în plată de organismele intermediare de implementare a proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă;

f) beneficiază de despăgubiri pentru întârzierile în onorararea cererilor de rambursare a proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă, dacă pentru derularea proiectului au fost contractate împrumuturi bancare, cu un cuantum echivalent cu rata medie a dobânzii bancare, inclusiv comisioane bancare, până la data onorării în plată a cererii de rambursare;

g) tratament egal în declanşarea procedurilor de declarare a insolvenţei sau falimentului;

h) în situaţia în care întreprinzătorul are de recuperat de la statul român preţul lucrărilor executate, al bunurilor şi serviciilor furnizate şi neonorate în plată beneficiază de exonerarea la plata penalităţilor sau dobânzilor pentru datorii fiscale;

i) protejarea împotriva controalelor abuzive ale autorităţilor de control fiscale, sanitare, inspectoratelor de muncă sau de altă natură;

j) înştiinţarea despre acţiunile de inspecţie fiscală sau controale ale autorităţilor publice;

k) verificarea numai pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale aflate în termenul de prescripţie;

l) poate solicita, o singură dată, modificarea datei începerii inspecţiei fiscale;

m) verificarea, o singură dată, pentru fiecare obligaţie fiscală şi pentru fiecare perioadă supusă verificării;

n) respectarea secretului fiscal;

o) comunicarea obligatorie a rezultatelor inspecţiilor fiscale sau ale controalelor de altă natură;

p) desfăşurarea nepertubată a activităţilor pe perioada inpecţiilor/controalelor;

r) contestarea rezultatelor inpecţiilor/controalelor;

s) protejarea împotriva concurenţei neloiale provenite din partea agenţilor economici care operează în economia neoficială, nefiscalizată;

t) protejarea împotriva concurenţei neloiale determinate de decizii guvernamentale sau legislative care pot creea distorsiuni în piaţă;

u) dreptul a de a beneficia de protecţia statului român în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială, indiferent de forma pe care o au acestea: brevete, patente, invenţii, drepturi de autor.

Art. 4. – Întreprinzătorii din România au următoarele obligaţii:

a) să respecte autoritatea instituţiilor publice din România şi din Uniunea Europeană, precum şi legile naţionale şi normele comunitare în vigoare;

b) să onoreze, în termenele legale, obligaţiile fiscale şi parafiscale datorate statului român sau autorităţilor administraţiei locale;

c) să permită autorităţilor de inspecţie/control accesul în incintele proprii;

d) să pună la dispoziţia autorităţilor de inspecţie/control toate documentele şi informaţiile care stau la baza controlului;

e) să onoreze, în termenele contractuale convenite, obligaţiile financiare către furnizori;

f) să permită autorităţilor competente, acţiunile de verificare şi control, notificate în prealabil, potrivit legii.

g) să respecte normele de securitate în muncă pentru angajaţi, drepturile şi libertăţile acestora;

h) să respecte standardele europene şi naţionale de calitate a produselor, standardele proceselor de fabricaţie, precum şi exigenţele legate de protecţia mediului;

i) să respecte principiile concurenţei loiale şi să sesizeze autorităţile competente asupra oricăror ameninţări la adresa competiţiei pe piaţă;

j) să sesizeze neîntârziat autorităţile competente şi ANPI orice abuz sau act de corupţie în care sunt implicaţi agenţi economici sau funcţionari publici.

CAPITOLUL III: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Întreprinzătorului

Art. 5. – (1) Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Întreprinzătorului, denumită în continuare ANPI, autoritate administrativă autonomă, de drept public, cu personalitate juridică, aflată sub controlul Parlamentului României.

(2) ANPI coordonează şi realizează politica în domeniul protecţiei întreprinzătorului din România.

(3) În scopul creşterii protecţiei întreprinzătorilor din România, ANPI va organiza 8 centre regionale de primire a sesizărilor, organizate pe regiunile de dezvoltare trasate prin Legea nr. 315/2004.

(4) ANPI se autofinanţează din următoarele surse:

a) amenzi aplicate în activitatea de protecţie a drepturilor întreprinzătorilor;

b) resurse financiare nerambursabile;

c) alocaţii bugetare.

(5) În cazul în care, în decursul unui an, resursele financiare ale ANPI exced necesităţile bugetare ale instituţiei, acestea vor fi virate, prin decizia Consiliului Director, către Ministerul Finanţelor Publice, cu destinaţia expresă – fonduri de cercetare în sprijinul mediului de afaceri din România.

Art. 6. – (1) ANPI are obligaţia de a prezenta anual, în faţa Parlamentului României, un raport de activitate detaliat asupra activităţii instituţiei pe durata anului calendaristic, asupra proiecţiilor şi execuţilor bugetare ale ANPI, asupra priorităţilor legislative care trebuie promovate în sprijinul protecţiei întreprinzătorului şi al mediului de afaceri.

Art. 7. – În exercitarea funcţiilor sale, ANPI îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) monitorizează mediul de afaceri din România şi problemele emergente cu care se confruntă întreprinzătorii;

b) reprezintă direct interesele întreprinzătorilor lezaţi în drepturile lor, în raporturile cu instituţiile publice, la cererea acestora;

c) informează întreprinzătorii în permanenţă asupra modificărilor legislative sau asupra oportunităţilor de dezvoltare a afacerilor;

d) oferă, prin intermediul structurilor proprii, consultanţă întreprinzătorilor aflaţi în dificultate;

e) colaborează cu Guvernul, Consiliul Concurenţei, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor Publice în elaborarea politicilor publice privind întreprinzătorii din România;

f) oferă puncte de vedere asupra propunerilor legislative aflate în dezbaterea Parlamentului şi care, prin conţinutul lor, au ca obiect de reglementare domeniul politicii economice şi al mediului de afaceri;

g) declanşează procese de consultare publică pentru elaborarea şi transmiterea către Guvern şi Parlament a unor propuneri de reglementare privind protecţia întreprinzătorilor şi dezvoltarea mediului de afaceri;

h) elaborează strategii şi statistici referitoare la mediul de afaceri din România;

i) sancţionează financiar instituţiile publice sau private şi, în solidar, funcţionarii care, prin activitatea lor, au adus prejudicii activităţii întreprinzătorului;

j) colaborează cu instituţiile publice ale administraţiei centrale în scopul facilitării intrării şi ieşirii de pe piaţă a agenţilor economici.

k) sesizează instituţiile statului asupra eventualelor încălcări ale legii penale.

Art. 8. – (1) Personalul ANPI este format din membrii Consiliului Director, inspectori şi personal contractual.

(2) Angajarea inspectorilor şi a personalului contractual se face în condiţiile Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Inspectorii şi personalul contractual beneficiază de următoarele drepturi:

a) protecţia legii în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

b) sprijin, pe linie ierarhică, în clarificarea şi soluţionarea oricăror probleme de natură profesională, în limitele legii.

c) apărare în faţa organelor de cercetare şi instanţelor judecătoreşti, în cazuri justificate, din partea instituţiei, în litigiile apărute ca urmare a activităţii lor profesionale.

(4) Inspectorii şi personalul contractual au următoarele obligaţii:

a) să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu prevederile prezentei legi, a regulamentelor şi a procedurilor specifice;

b) să dea dovadă de corectitudine, imparţialitate şi competenţă profesională;

c) să trateze toate situaţiile conform stării de fapt şi pe baza raţionamentului profesional şi să nu accepte ca obiectivitatea lor să fie afectată de influenţe externe sau prejudecăţi;

d) să păstreze secretul profesional în legătură cu aspectele tehnologice, economice şi comerciale de care ia cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

(5) Poate fi angajată în funcţia de inspector persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a)  este cetăţean român;

b) are studii superioare economice sau tehnice de lungă durată, atestate în condiţiile legii;

c)  nu are cazier fiscal şi penal;

d) nu se află în conflict de interese sau sub influenţe care ar putea interveni în raţionamentul său profesional.

(6) Inspectorilor le este interzis:

a) să îşi exprime public opinia cu privire la cauzele aflate pe rolul ANPI;

b) să divulge datele sau informaţiile la care au acces;

c) să exercite direct sau prin persoane interpuse activităţi de comerţ;

d) să participe la administrarea sau conducerea altor entităţi persoane juridice;

e) să fie experţi sau arbitri desemnaţi într-un arbitraj;

f) să permită folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă comercială, publicitate sau propagandă de orice fel, sau dobândirea de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, pentru ei sau pentru alte persoane;

g) să ofere consultaţii în probleme privind realizarea activităţilor desfăşurate.

Art. 9. – (1) ANPI este condusă de un Consiliu Director format din 11 membri, din care un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 8 membri.

(2) Membrii Consiliului Director sunt numiţi, pentru un mandat de 5 ani, după cum urmează:

a) cinci membri sunt desemnaţi de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, după cum urmează: un reprezentant al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România;  un reprezentant al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, un reprezentant al Asociaţiei Forumul Investitorilor Autohtoni; un reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini; un reprezentant al UGIR 1903.

b) cinci membri sunt numiţi de Parlamentul României, în şedinţă comună, la propunerea grupurilor parlamentare, în baza coeficienţilor de reprezentare politică rezultat din ultimele alegeri parlamentare;

c) un reprezentant al Consiliului Concurenţei, desemnat de Consiulul acestuia, dintre membrii săi.

(3) La şedinţele Consiliului au statutul de invitaţi permanenţi, fără drept de vot, un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, un reprezentant al Ministerului Economiei şi un reprezentant al Ministerului Fondurilor Europene.

(4) Membrii Consiliului Director îşi aleg, în termen de 30 de zile de la depunerea jurământului de învestitură, preşedintele şi vicepreşedinţii, din rândul membrilor desemnaţi de reprezentanţii întreprinzătorilor sau dintre cei numiţi de Parlamentul României. Vicepreşedinţii vor îndeplini responsabilităţi specifice încredinţate de către membrii Consiliului Director.

(5) Membrii Consiliului Director sunt numiţi pe baza experienţei profesionale în domeniul relaţiilor comerciale, al politicilor micro şi macroeconomice şi trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să deţină o diplomă de învăţământ superior de lungă durată în domeniul ştiinţelor economice sau tehnice;

b) să demonstreze o activitate profesională de succes, în strânsă legătură cu activitatea ce o va desfăşura ANPI, precum şi o înaltă integritate morală;

c) pe perioada exercitării mandatului nu mai pot deţine altă funcţie publică, cu excepţia activităţilor didactice din învăţământul superior.

(5) Consiliul Director aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare şi stabileşte regimul şi principiile privind remunerarea membrilor şi personalului propriu al ANPI. Nivelul remunerării nu poate depăşi pe cel corespunzător funcţiei de secretar de stat.

Art. 10. – (1) Consiliul Director se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar.

(2) Consiliul Director lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi.

Art. 11. –  (1) Mandatul membrilor Consiliului Director se exercită de la data depunerii jurământului de învestitură în faţa Parlamentului.

(2) Mandatul membrilor Consiliului Director încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcţie, incompatibilitate cu alte funcţii publice, imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 90 de zile, ca urmare a trimiteri în judecată sau în caz de deces.

(3) Revocarea din funcţie a membrilor Consiliului Director poate fi solicitată numai de către cei care i-au desemnat şi se comunică de urgenţă preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului.

(4) Preşedinţii celor două camere ale Parlamentului vor declanşa demersurile pentru ca membrii ANPI revocaţi din funcţie să fie înlocuiţi în cel mult 30 de zile.

CAPITOLUL IV: Protecţia intereselor economice ale întreprinzătorului din România

Art. 12. – (1) Activitatea ANPI are un caracter public şi este ghidată de principiile integrităţii, transparenţei, egalităţii de şanse şi eficienţei economice.

(2) ANPI îşi îndeplineşte atribuţiile din oficiu sau, după caz, la sesizarea oricărui întreprinzător din România care se consideră lezat în drepturile şi libertăţile sale economice.

(3) Înainte de a se adresa ANPI, întreprinzătorii cărora li s-au încălcat drepturile prevăzute la art. 3 şi art. 14 alin (2), sunt obligaţi să se adreseze instituţiilor abilitate, de competenţa cărora depinde soluţionarea acţiunilor.

(4) ANPI se poate adresa, la rândul său, instituţiei abilitate pentru a veni în sprijinul întreprinzătorului în vederea analizării cu celeritate şi în timp util a celor semnalate pentru diminuarea eventualelor prejudicii cauzate.

(5) Dacă în termen de 30 de zile întreprinzătorii nu obţin o rezolvare favorabilă din partea instituţiilor competente cu soluţionarea cererilor lor, aceştia se pot adresa ANPI şi pot opta şi continuarea acţiunilor administrative, civile sau penale îndreptate împotriva instituţiilor care au încălcat drepturile prevăzute la art. 3 şi art. 14 alin. (2).

Art. 13. – (1) Sesizările adresate ANPI trebuie făcute în scris sau prin intermediul unei platforme online şi trebuie să conţină obligatoriu denumirea şi elementele de identificare ale întreprinzătorului, adresa sediului social, reprezentantul legal care formulează şi semnează sesizarea, precum şi drepturile sau/şi libertăţile care se reclamă a fi  fost încălcate.

(2)  Sesizările formulate şi adresate ANPI trebuie semnate şi datate.

(3) Sesizările care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) nu sunt luate în considerare şi se clasează de către inspectorul căruia i-au fost repartizate.

(4) Sesizările adresate ANPI nu vor fi grevate de nici o taxă de timbru sau de altă natură.

(5) Sesizările primite din partea întreprinzătorilor care desfăşoară activităţi demonstrate de autorităţile statului ca fiind ilicite, al căror administratori sunt trimişi în judecată pentru acte sau fapte de natură penală, vor fi respinse fără motivare.

Art. 14. – (1) Până la finalizarea sesizării şi înlăturarea cauzelor care au condus la prejudicierea agentul economic, ANPI va comunica întreprinzătorului, în termen de cel mult 30 de zile, modalităţile prin care acesta îşi poate minimiza pierderile.

(2) Pentru toate sesizările admise, ANPI trebuie să depună toate diligenţele pentru înlăturarea cauzelor care afectează unul sau mai mulţi agenţi economici, într-un termen ce nu poate depăşi 180 de zile calendaristice de la date înregistrării sesizării.

Art. 15. – (1) Sesizările adresate ANPI pot fi formulate în legătură cu încălcarea drepturilor prevăzute la art. 3 din prezenta lege.

(2) Sesizările adresate ANPI pot fi formulate şi în legătură cu încălcarea următoarelor libertăţi economice ale întreprinzătorilor:

a) libertatea de iniţiativă în definirea caracteristicilor produsului sau serviciului realizat;

b) libertatea de a intra şi ieşi de pe piaţă;

c) libertatea de a alege, menţine sau schimba obiectul de activitate;

d) libertatea de alegere a pieţei de desfacere a produselor şi serviciilor;

e) libertatea de asociere în societăţi şi asociaţii în scopul reprezentării intereselor proprii;

f) libertatea de expresie atunci când interesele legitime sunt încălcate;

g) libertatea în stabilirea condiţiilor contractuale economice şi comerciale cu terţii;

h) libertatea în managementul elementelor proprii de competitivitate;

Art. 16. – (1) În termen de 30 de zile de la primirea sesizării, inspectorul procedează la verificarea celor semnalate şi poate solicita întreprinzătorului informaţii şi dovezi suplimentare.

(2) La solicitarea motivată a inspectorilor, conducătorii autorităţilor, instituţiilor, societăţilor publice sau ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice acestora, în termen  de cel mult 10 zile lucrătoare, datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele solicitate, indiferent de suportul acestora, precum şi orice alte asemenea care ar putea conduce la soluţionarea cauzei.

(3) Dacă în urma analizării celor semnalate inspectorul constată lezarea întreprinzătorului în drepturile sau/şi libertăţile sale economice, aceste procedează la emiterea unei decizii privind constarea încălcării prezentei legi.

(4) Deciziile emise de inspectori vor fi supuse aprobării Consiliului Director.

(5) Actele şi lucrările efectuate de către inspectorii din cadrul ANPI nu sunt publice, cu excepţia deciziilor şi a hotărârilor.

CAPITOLUL V: Contravenţii şi sancţiuni

Art. 17. – (1) Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:

a) încălcarea dispoziţiilor art. 3, lit. a) – s) şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 10.000 lei la 100.000 lei.

b) încălcarea dispoziţiilor art. 3, lit. t) – v) şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 100.000 lei la 500.000 lei.

c) încălcarea dispoziţiilor art. 14 şi se sancţionează cu amendă contravenţională de la 10.000 lei la 100.000 lei.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 16 se fac de către Consiliul Director al ANPI.

Art. 18. – (1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea contravenţională, administrativă sau penală, după caz.

(2) Instituţia publică şi funcţionarul/funcţionarii responsabili de încălcarea drepturilor şi libertăţilor întreprinzătorilor sau de creare prejudiciului vor răspunde în solidar pentru paguba creată.

(3) Sancţiunea va conţine obligatoriu cuantumul amenzii aplicate de ANPI şi cuantumul despăgubirii pentru acoperirea valorii prejudiciului creat.

(4) Amenzile aplicate în temeiul prezentei legi se constituie venit la bugetul ANPI, iar contravaloarea despăgubirii se va vira întreprinzătorului.

Art. 19. – Personalul ANPI răspunde civil, disciplinar, contravenţional, administrativ şi  penal, în condiţiile legii.

Art. 20. – În cazurile în care faptele constatate întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală, în condiţiile legii.

CAPITOLUL VI: Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 21. – (1) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Întreprinzătorului se constituie în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Structura organizatorică a ANPI şi a centrelor regionale, numărul de posturi şi procedura de inspecţie şi de soluţionare a sesizărilor se stabilesc de către Consiliul Director.

(3) ANPI va elabora, în termen de cel mult 12 luni de la înfiinţare, Carta Drepturilor şi Obligaţiilor Întreprinzătorului din România.

(4) ANPI va dezvolta, în termen de cel mult 6 luni de la înfiinţare, portalul întreprinzătorului din România, platformă online cuprinzătoare care să creeze o punte de comunicare şi informare pentru toţi întreprinzătorii din România.