Propuneri pentru imbunătătirea mediului de afaceri

23 august 2012   |  14 comentarii

Continuam seria de dezbateri publice demarate pe acest blog cu propuneri pentru imbunătătirea mediului de afaceri dupa ample consultari ale acestuia, la care va invit sa contribuiti.

Viziune: mediu de afaceri romanesc transparent, predictibil, dinamic, deschis şi atractiv.

Stadiu actual

Înclinaţia spre antreprenoriat ne poziţionează la jumătatea mediei europene: în România activează doar 24 de firme la 1000 de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 42 de firme.

Din perspectiva Băncii Mondiale, atractivitatea mediului de afaceri plasează România pe poziţia 72 din 183 de state analizate în raportul Doing Business 2012[1] si pe locul 24 în UE-26. Atractivitatea mediului de afaceri a scăzut fată de anul precedent, când ne aflam pe pozitia 65. Societătile comerciale întâmpină dificultăti majore la plata taxelor si a impozitelor (sunt plătite anual 113 taxe şi impozite, pentru a căror gestiune sunt necesare în medie 222 ore pe an), la obţinerea de autorizaţii de construcţii şi la accesul la electricitate. Aceste dificultăti se traduc intr-o birocraţie foarte mare, risipă de resurse, redundanţă în sistemul informaţional al autorităţilor statului, dublată de potenţialul ridicat de corupţie, ineficienţă în colectarea impozitelor şi taxelor etc. Din punct de vedere concurenţial se concretizeaza într-o barieră administrativă în calea demarării unei afaceri (atât pentru investitorii români, cât şi pentru investitorii străini).

Productivitatea muncii reprezintă doar 47,5% din media UE. Comparativ cu ţările din regiune, este cu aprox. 30% mai mică decât cea din Polonia, cu 32% mai mică decât cea din Ungaria şi cu 42% mai redusă faţă de cea din Slovacia.

O imagine asupra mediului de afaceri din România este oferită de către studiul Băncii Mondiale – Global Entrepreneurship Monitor 2010[2], care vizează procesele antreprenoriale prin prisma a doi piloni principali: atitudini şi activităţi.

  • România, ţară cu economie axată pe eficienţă, prezintă un nivel scăzut faţă de statele din aceeaşi categorie din perspectiva atitudinilor. Astfel, doar 17,5% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 18-64 ani identifică oportunităţi de afaceri (comparativ cu o treime în Ungaria), în timp ce doar 38% consideră că dispun de abilităţi şi cunoştinţe pentru a demara o afacere (fata de Ungaria: 43,4%). Peste 40% sunt opriţi din demersul antreprenorial din cauza fricii de eşec. Prin urmare, intenţiile de a demara afaceri cunosc un nivel extrem de scăzut (8,6% la noi, faţă de 13,8% în Ungaria).
  • Participarea la activităţile antreprenoriale semnalează că, din populaţia cu vârstă între 18-64 ani care detine functia de proprietar sau manager al unei afaceri, 3,3% sunt întreprinzători începători, 1,1% au afaceri noi, iar circa 2,1% au afaceri stabile.

Configurarea şi dezvoltarea unui mediu de afaceri romanesc deschis, transparent şi atractiv, bazat pe competitivitate şi pe spirit antreprenorial, permite întreprinzătorilor şi întreprinderilor să facă faţă concurenţei atât pe piaţa unică, cât şi în exteriorul Uniunii Europene.

Obiective

  1. Cresterea atractivitatii antreprenoriatului românesc până în anul 2020, astfel încât să permită recuperarea decalajului fată de media europeană în ceea ce priveste densitatea întreprinderilor (numărul întreprinderilor la 1000 de locuitori).
  2. Stimularea capacităţii societăţilor comerciale de a crea, adăuga, capta şi reţine valoarea în lanţul naţional productiv, bazată pe procese, produse şi servicii creative; creşterea potenţialului inovator al întreprinderilor, cu o atentie particulara acordata IMM-urilor.
  3. Îmbunătăţirea cadrului de reglementare prin simplificarea procedurilor de intrare si ieşire de pe piaţă, cât şi reducerea barierelor financiare şi a sarcinilor administrative.
  4. Dezvoltarea şi consolidarea structurilor asociative ale mediului de afaceri.

Direcţii de acţiune

1.      Configurarea şi dezvoltarea unui mediu de afaceri deschis, transparent şi atractiv, bazat pe competitivitate şi pe spirit antreprenorial, care să permită întreprinzătorilor şi întreprinderilor să facă faţă concurenţei atât pe piaţa unică, cât şi în exteriorul Uniunii Europene:

  • Diminuarea CAS si cresterea salariului minim pe economie în asa manieră încât impactul bugetar sa fie nul pe termen scurt si pozitiv pe termen mediu si lung.
  • Îmbunătăţirea cadrului legislativ prin asigurarea stabilităţii, predictibilităţii şi a reglementarii inteligente:
    • Corelarea electronica a institutiilor statului;
    • Prezentarea anuală, la o dată prestabilită, a planificării anticipate a legislaţiei referitoare la mediul de afaceri care va intra în vigoare în cursul următoarei perioade bugetare;
    • Realizarea sistematică de evaluări de impact pentru fiecare nou act normativ, inclusiv a „Testului IMM”, cu implicarea partenerilor sociali, precum şi a analizelor cost-beneficiu, inclusiv realizarea de evaluări de impact ex-post a dispoziţiilor legale;
    • Diminuarea fiscalităţii paratarifare până la un nivel competitiv: sub 100 de taxe si tarife parafiscale, de la cele peste 240 existente in prezent, comparativ cu cele aproape 500 existente in anul 2008.
  • Creşterea transparenţei măsurilor privind mediul de afaceri şi a politicilor guvernamentale:
    • Lansarea unui proces de consultare la nivel naţional cu mediul de afaceri şi elaborarea unei Carte verzi pentru fiecare subiect important, în scopul stabilirii viitoarelor orientări ale politicii guvernamentale şi a conţinutului actelor normative;
    • Asigurarea unui dialog social calitativ cu organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri.
  • Asigurarea celerităţii judecării litigiilor comerciale şi de muncă, prin punerea în aplicare a unor termene reduse de judecată şi transpunerea Directivei 2011/7/UE privind obţinerea unui titlu executoriu în 90 zile calendaristice;
  • Declararea României ca jurisdicţie de holding, urmată de adaptarea legislaţiei naţionale în acest sens;
  • Extinderea măsurilor adoptate prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, privind protecţia împotriva înţelegerilor şi practicilor anticoncurenţiale şi accelerarea plăţilor comercianţilor către toate IMM-urile furnizoare – din industria uşoară, mobilă, produse chimice etc., care va stimula industria autohtonă şi care va duce la reducerea importurilor;
  • Desemnarea de reprezentanţi la nivelul celor 8 Regiuni de dezvoltare din România pentru IMM-uri şi colaborarea cu ambasadorul IMM-urilor pentru susţinerea aplicării Small Business Act şi a principiului „Gândiţi mai întâi la scară mică” – „Gândiţi-vă mai întâi la IMM-uri”;
  • Instituirea unei reţele de colectare în vederea distribuţiei produselor tradiţionale şi locale realizate de IMM-uri, inclusiv micii agricultori şi meşteşugari;
  • Instituirea obligativităţii pentru marile lanţuri de magazine de a asigura un spaţiu minim de desfacere (ex. 30%) pentru prezentarea şi comercializarea produselor tradiţionale şi locale realizate de IMM-uri, inclusiv micii agricultori şi meşteşugari.

2.      Stimularea capacităţii societăţilor comerciale de a crea, adăuga, capta şi reţine valoarea în lanţul naţional productiv, bazată pe procese, produse şi servicii creative; creşterea potenţialului inovator al întreprinderilor, cu o atentie particulara acordata IMM-urilor:

  • Stimularea activităţilor de cercetare – dezvoltare prin facilităţi fiscale, (ex. modificarea dispoziţiilor art. 191 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creşterea plafonului deducerii suplimentare la calculul impozitului pe profit pentru cheltuielile de cercetare – dezvoltare de la 20% la 50% pentru întreprinderile mari şi la 75% pentru IMM-uri, potrivit bunelor practici în domeniu din  Austria, Cehia, Franţa, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Spania, Ungaria).

3.      Îmbunătăţirea cadrului de reglementare prin simplificarea procedurilor de intrare si ieşire de pe piaţă, cât şi reducerea barierelor financiare şi a sarcinilor administrative:

  • Sanctionarea abuzului procedurii de insolventa;
  • Instituirea, potrivit practicii europene, a mediatorul de credite pentru IMM-uri, la nivelul fiecărui judeţ, care să asigure realizarea a 3 obiective:
    • Cresterea creditării IMM-urilor;
    • Oferirea de soluţii întreprinderilor, în special sectorului IMM, pentru a obţine finanţări de la bănci;
    • Sesizarea Guvernului în cazul aparitiei unor probleme nerezolvate majore.
  • Diversificarea, creşterea volumului şi intensificarea instrumentelor financiare pentru sprijinirea dezvoltării sectorului IMM-urilor:
    • Instituirea de noi stimulente financiare ce presupun accesul la credite cu dobândă subvenţionată (până la 100% din dobândă);
    • Creşterea treptată de la 0,4% la 1% din PIB a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor de dezvoltare, a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţional şi local, pentru perioada 2012-2020;
    • Măsuri de creştere a accesului IMM-urilor la achiziţiile publice.
  • Relansarea procesului investiţional prin îmbunătăţirea cadrului legal privind schemele de ajutor de stat, cu modificarea criteriilor de acordare pentru a le face accesibile IMM-urilor, cu un important impact psihologic pozitiv asupra mediului de afaceri şi asupra opiniei publice;
  • Transpunerea în regim de urgenţă a dispoziţiilor Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale, pentru reglementarea obligaţiei de plată a valorii contractelor de achiziţie publică şi a contractelor comerciale dintre întreprinderi în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la recepţie, cu sancţiuni ferme (dobânzi şi penalităţi);
  • Diminuarea birocraţiei, prin reducerea şi simplificarea procedurilor, autorizaţiilor, avizelor, introducerea ghişeelor si a plătii unice şi electronizarea relaţiilor dintre administraţia de stat şi persoanele juridice şi fizice;
  • Realizarea unui sistem informaţional şi a inventarului complet al taxelor fiscale şi nefiscale (la nivel naţional şi local) şi al avizelor, autorizaţiilor şi licenţelor, care să constituie suportul de aplicare şi de simplificare a procedurilor administrative privind înfiinţarea şi funcţionarea întreprinderilor;
  • Reducerea numărului de contribuţii, taxe şi impozite şi simplificarea fiscalităţii şi a procedurilor de impunere fiscală şi de plăţi concomitent cu eliminarea tuturor excepţiilor şi a tratamentelor privilegiate şi întărirea disciplinei contractuale şi de plăţi a obligaţiilor;
  • Actualizarea şi publicarea anuală a Registrului impozitelor şi taxelor pentru analiza şi continuarea reducerii parafiscalităţii.

4.      Dezvoltarea şi consolidarea structurilor asociative ale mediului de afaceri:

  • Stabilirea unei relaţii directe între reprezentanţii economici ai României din străinătate şi confederaţiile patronale, marile federaţii şi camerele de comerţ pentru a asigura promovarea eficace a exporturilor de produse româneşti şi realizarea parteneriatelor de afaceri;
  • Susţinerea consolidării organizaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional şi a reprezentării unitare a mişcării patronale;
  • Susţinerea dezvoltării organizaţiilor asociative ale producătorilor şi instituirea unei reţele de colectare în vederea distribuţiei pentru produsele agricole, tradiţionale şi locale, în special cele realizate de IMM-uri;
  • Susţinerea dezvoltării organizaţiilor în reţea şi a organizaţiilor virtuale (mai ales în sectoarele în care dezvoltarea presupune aplicarea unor proiecte complexe bazate pe multicompetenţe);
  • Susţinerea dezvoltării de clustere inovatoare (poli de competitivitate) şi reţele de clustere inovatoare la nivel transnaţional, naţional, regional şi local:
    • Definirea clară a conceptului de cluster (aglomerare economică) şi de cluster inovator (pol de competitivitate);
    • Identificarea potenţialelor clustere şi, respectiv, a polilor de competitivitate din economia naţională;
    • Stabilirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea dezvoltării de clustere.
  • Încurajarea colaborarii şi parteneriatului între organizaţiile reprezentative ale întreprinderilor şi organizaţiile consumatorilor.

[1] Doing Business 2012: Doing Business in a More Transparent World, http://www.doingbusiness.org/reports/global-reports/doing-business-2012  

[2] Global Entrepreneurship Monitor 2010, http://www.gemconsortium.org/