Răspunsurile Asociației Române a Băncilor la întrebările mele legate de creditele în franci

6 februarie 2015   |  15 comentarii

Întrebarea 1: Care este cursul la care pot accepta compromisul cu clienții pentru fiecare dintre băncile care au acordat credite în franci elvețieni? BNR indică ca soluție realistă cursul din luna decembrie 2014.

Răspuns ARB: În contextul aprecierii francului elveţian, pentru a veni în întâmpinarea situației dificile cu care se confruntă unii dintre clienții lor, băncile au implementat măsuri individuale şi/sau la nivelul întregului portofoliu, diferențiate în funcție de situațiile specifice legate de:

  • profilul clientului (nivelul veniturilor, comportamentul de plată, etc.),
  • particularitățile creditelor,
  • expunerile diferite ale băncilor,
  • încadrarea în indicatorii de prudenţialitate ai băncilor.

De aceea considerăm inoportună adoptarea unui singur curs pentru toţi clienţii şi toate băncile, impunându-se soluţii diferenţiate pentru fiecare caz şi pentru fiecare bancă în parte. În ceea ce privește acceptarea de către bănci a unui curs apropiat de cel aferent lunii decembrie 2014, dorim să menționăm că băncile au luat deja măsuri individuale pentru perioade determinate, care au condus la absorbirea într-o mare măsură a creșterii ratelor clienților după decizia Băncii Centrale a Elveției de a nu mai susține un curs fix de 1.2 CHF/EUR. Printre aceste măsuri concrete, reale şi aplicate în prezent, menționăm:

  • Menținerea pentru o perioadă a unui curs valutar fix favorabil clienților (ex. 31 Decembrie 2014);
  • Acordarea unui curs de schimb preferențial la plata ratelor;
  • Reducerea dobânzii prin aplicarea anticipată a unei valori a indicelui LIBOR, favorabilă debitorilor (ex. s-a implementat valoarea LIBOR 3M valabilă la 26.01.2015 cu o diferență favorabilă debitorului de peste 0.8 puncte procentuale);
  • Reducerea dobânzii prin diminuarea marjelor (ex. reducerea cu până la 1.5% pean a dobânzii pe o perioadă de 90 zile);
  • Reduceri sau eliminări de comisioane.

La acestea se adaugă mecanismele clasice de rescadențare/restructurare.

Astfel, există o multitudine de măsuri individuale specifice, care au efect similar cu cel de înghețare a cursului valutar şi care creează în aceeași măsură beneficii debitorilor. Acest pachet de măsuri implică suportarea de costuri de către bănci şi se adresează tuturor clienților băncilor cu credite în franci elvețieni. Pentru a creşte numărul debitorilor care pot beneficia de aceste avantaje, reiterăm invitația către clienți de a se prezenta la bănci în vederea accesării măsurilor care au fost făcute publice de acestea prin comunicate de presă, postarea de anunțuri pe site-urile băncilor şi pagina de Internet Banking, campanii prin intermediul call center şi prin rețeaua de sucursale sau prin alte mijloace.

În completarea pachetului de masuri individuale aplicate de bănci, vin şi prevederile Ordonanței 46/2014, cu modificările avute în vedere privind extinderea sferei de cuprindere a acesteia, care vizează flexibilizarea mecanismului de rescadențare și a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, permiţând o mai bună acoperire a grupurilor vulnerabile de cetățeni cu credite la bănci, soluţie consistentă cu principiul împărțirii poverii ajustării (burden – sharing), permiţând preluarea unei părţi din costuri de către bănci.

Întrebarea 2: Este posibilă prelungirea maturității creditului și micșorarea ratei, astfel încât valoarea netă actualizată a principalului să rămână neschimbată?

Răspuns ARB: Prelungirea maturității creditului, în vederea micșorării ratei lunare reprezintă una dintre soluțiile clasice de restructurare pe care băncile le pun la dispoziția clienților săi. Astfel, prin aplicarea acestei soluții de restructurare, valoarea principalului în moneda creditului rămâne neschimbată, în aceleași condiţii de costuri. Menționăm că prin aplicarea măsurilor de restructurare, inclusiv cea prin prelungirea maturității creditului, în vederea micșorării ratei lunare, volumul restructurărilor efectuate de bănci este de peste 15% din portofoliul de credite.

Întrebarea 3: Dacă nu acceptați primele două variante, atunci vă propun a treia cale de urmat, și poate cea mai ușor de negociat între bancă și client: reducerea semnificativă a dobânzilor și a costurilor de administrare a creditelor în vremuri de calamități financiare? Care este spațiul negociabil pe care ni-l propuneți?

Răspuns ARB: Așa cum am prezentat mai sus, băncile aplică măsuri echivalente propunerilor dumneavoastră, acestea fiind negociate ca măsuri individuale între clienți şi fiecare bancă în parte. Astfel, prin exemplificarea uneia dintre măsurile implementate de bănci, în cazul creșterii cu 23% a nivelului ratei faţă de Decembrie 2014 (datorată aprecierii francului elvețian faţă de moneda națională de la 3.7 la 4.58), aplicarea anticipată a scăderii LIBOR cu 0.8 puncte procentuale, coroborată cu aprecierea monedei naționale faţă de francul elvețian de la 4.58 la 4.15, la data de 05.02.2015, determină o absorbție în proporție de 70% a creșterii ratei. Acest exemplu scoate în evidenţă şi un posibil caracter temporar al acestei situații, care validează tipurile de măsuri deja luate de bănci.

Întrebarea 4: Aduc în discuție azi o altă soluție: Este posibilă rescadentarea creditelor cu micșorarea principalului (eu propun cu 10%, dar aștept pragurile fezabile pentru fiecare bancă vizată în parte), cu micșorarea ratei dobânzilor și fără costuri administrative suplimentare?

Răspuns ARB: În plus faţă de măsurile deja luate de către bănci, reprezentanții băncilor împreună cu Banca Națională a României şi Ministerul Finanțelor Publice, au în lucru o nouă schema de rescadenţare a creditelor, prin aplicarea prevederilor Ordonanței 46/2014, cu modificările avute în vedere privind extinderea sferei de cuprindere a acesteia, care vizează flexibilizarea mecanismului de rescadențare și a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, permiţând o mai bună acoperire a grupurilor vulnerabile de cetățeni cu credite la bănci. Soluţia propusă este consistentă cu principiul împărțirii poverii ajustării (burden – sharing), permiţând preluarea unei părţi din costuri de către bănci.

Răspuns integral al Asociației Române a Băncilor aici.

Prezentare BNR aici.