România are două performanțe: industriile creative și exodul creierelor. Soluții pragmatice pentru un stat împiedicat

În 23 octombrie am avut oportunitatea de a participa la un eveniment remarcabil din România: Forumul Internațional al industriilor creative și culturale, ca speaker în panelul „Rolul sectorului public”. Am întâlnit tineri cu mult potențial pentru viitorul României și profesioniști care doresc să îi sprijine. Acest forum este al doilea pas major din ceea ce avem de făcut de-acum înainte, dupa ce am pus pe masa guvernului PDL in anul 2011 avantajul competitiv al Romaniei in industriile creative, in proiectul meu de suflet: CoNaCo – Consiliul National de Competitivitate. Organizatorii evenimentului sunt determinați să ma sprijine pentru a imbunatati pachetul de masuri din primul act normativ dedicat industriilor creative, la care lucrez si pe care l-am supus pentru prima data dezbaterii publice in cadrul acestui Forum. Le multumesc si va astept cu opinii pe toti cei ce au un plus de originalitate si pragmatism.

Prezentarea powerpoint pe care am susținut-o la „Forumul Internațional al industriilor creative și culturale” poate fi găsită AICI.

Ce se poate spune astăzi despre industriile creative din România?

Prea putine politici publice consistente si cu viziune. Prea putine acte administrative care sa aiba in centrul lor omul, romanul talentat, nu doar elita, ci omul extraordinar prin ceea ce face. România creativă are forță economică. Software, publicitate, arte, arhitectură, design etc. – industriile creative reprezintă 7% din PIB şi genereaza a opta parte din exporturi. Sectorul este dominat în principal de persoane tinere, cu vârsta între 24 şi 49 ani şi cu grad ridicat şi foarte ridicat de calificare. Revoluția digitală din ultimul deceniu a dezvoltat și a stimulat creativitatea și talentul într-un mod fără precedent, cu posibilități nelimitate. Însă ca de obicei, industriile creative s-au descurcat pe cont propriu.

Performanțele de până acum ar trebui să creeze presiunea necesară pentru legi de încurajare sistemică și relaxare fiscală:

• Exporturile în domeniile industriilor creative au crescut în plină criză in Romania: în sectorul audio-vizualului s-au majorat de peste 4 ori, iar cele de servicii de arhitectură de aproape 2 ori în perioada 2008-2011.
• Firmele romanesti de IT sunt printre putinele care se internationalizeaza. România este lider european în privința numărului de specialiști în IT. Suntem a cincea țară la nivel mondial din punctul de vedere al conexiunii la Internet.
• Domeniul cinematografic ne-a adus premii la foc continuu. Reamintesc doar filmele din ultimii 2 ani: „Poziția copilului” a lui Călin Peter Netzer care a câștigat Ursul de aur la Berlin, „După dealuri” a lui Cristian Mungiu care a câștigat 3 premii la Cannes și „Toată lumea din familia noastră” a lui Radu Jude care a câștigat 6 premii Gopo. Cu toate acestea, exporturile în domeniul producției de film sunt inexistente.
• Ionuț Budișteanu, în vârstă de doar 19 ani, a câştigat marele premiu al concursului Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF) din SUA pentru crearea unui model viabil de maşină low-cost fără şofer, pentru a preveni și diminua numărul de accidente rutiere. Recent, casa-evantai a profesorului ieşean Alexandru Stănilă a fost premiată cu medalia de aur la Salonul de Inventică din China, de anul acesta. In fiecare an adaugam noi si noi exemple.
• Inițiativele locale au arătat că industriile creative pot fi sprijinite. Decizia stă în mâinile noastre. Asociația Cluj IT Cluster a lansat proiectul de dezvoltare urbană Cluj Innovation City dedicat dezvoltării proiectelor și tehnologiilor în domeniul IT. În 20 de ani, Clujul va fi un pol important al IT-ului mondial şi va avea 20.000 de locuri de muncă noi.

Am lansat acum doi ani o provocare pentru țara noastră: România poate deveni inima creativității Europei până în anul 2020. Altfel, o altă industrie intră în concurență: exodul creierelor. Cea din urma a ‘performat’ mai abitir: ne-a aruncat de pe locul 102 in lume in anul 2008 pe locul 138 in prezent.

Clusterizarea industriilor creative este totodată soluția pe care am sugerat-o țărilor membre ale Inițiativei Central Europene la Budapesta, ocazie cu care am preluat presedintia Comisiei Economice a ICE în septembrie anul acesta. Daca ne ambitionam, cele 18 tări ale ICE pot deveni un centru regional pivot de creativitate. Despre cooperarea internationala vom discuta cu alta ocazie, dupa ce dam oxigen si forta locala industriilor creative.

Șansa pe care o avem astăzi de a investi în industriile creative este uriasă. Timpul pierdut e bun pierdut. Doar 3 argumente aduc acum:

În primul rând, crizele au stimulat creativitatea şi inovarea şi au generat cele mai mari transformări din istoria lumii. În SUA, în vremea Marii Depresiuni, mai mult de 20 milioane de locuri de muncă au fost adăugate economiei prin dezvoltarea creativităţii nu numai în artă sau cultură, ci şi în ştiinţă şi tehnologie. Si Europa stie asta, iar pentru anii 2014-2020 vor fi fonduri europene semnificative alocate. Ne putem baza pe industriile creative ca solutie pentru crearea de noi locuri de munca. Avem atuul creativitatii in structura ADN a natiunii noastre. Nu trebuie sa o importam. Sistemul de invatamant are obligatia de a se reseta pentru a cultiva aptitudinile tinerilor nostri.

În al doilea rând, România are o oportunitate de creștere economică semnificativă dată de consumul tot mai ridicat de servicii de internet. Până în anul 2018 contribuţia broadband în economie se poate dubla, ajungând la 5% din PIB, echivalentul a 8 miliarde de euro, spun actorii principali de pe piata.

În al treilea rând, parte a succesului economic al Germaniei sta pe investitia anuala in cercetare-dezvoltare-inovare echivalenta cu jumatate din PIB-ul Romaniei. Nu ii vom putea degraba depasi. In industriile creative insa putem pentru ca ele se centreaza pe oameni, nu doar pe tehnologie. Avem obligatia de a ne pozitiona intr-un domeniu, cel putin, ca fiind ‘cei mai buni’. Am acest orgoliu justificat. Avem oameni valorosi.

Pachetul  de masuri pe care l-am gandit pentru sectorul industriilor creative, pe care il supun dezbaterii publice si aici, se axeaza pe următoarele direcții:

1. Adoptarea unei definiții si clasificarea clara a industriilor creative din România, inclusiv in codul CAEN, pentru a putea fi anual monitorizate de Guvern intr-un raport special dedicat lor. 

Tendinţele din economiile avansate, precum Marea Britanie, Germania, Olanda, Italia și Franța indică o puternică orientare pe industriile creative ca mijloc de creştere economică. În Marea Britanie, încă din anul 1997, Departamentul pentru Cultură, Media şi Sport al guvernului Blair crea un nou super-sector industrial pe baza a treisprezece sectoare deja existente, de la publicitate la artele spectacolului, dar cel mai interesant era cel de-al 13-lea: ‘sectorul si altele’, recunoscând potenţialul economic remarcabil al ideilor originale care pot aparea in toate domeniile.

2. Includerea in COR (Clasificarea Ocupațiilor din România)  a ocupațiilor specifice zonei industriilor creative si recunoasterea lor ca atare.

3. Înființarea unui Consiliu Sectorial pentru Industrii Creative, care să reprezinte vocea industriilor creative din România intr-o viziune unitara în relație cu instituțiile statului.

• Consiliul va fi responsabil cu definirea standardelor profesionale, a strategiilor de protectie a drepturilor de autor si a proprietatii intelectuale, a politicilor fiscale, educative si de formare profesionala în industriile creative.
• Consiliul va fi alcătuit din reprezentanți din fiecare domeniu al industriilor creative din România, experți din mediul public și ONG-uri care activează în domeniul industriilor creative.

4. Crearea unui brand sectorial pentru aceste industrii, care să fie promovat în Strategia Nationala de Export a României si cu care industriile romanesti intra in competitia globala.

5. Programe publice si măsuri explicite de sprijin pentru PFA-uri, intreprinderile mici si mijlocii active in industriile creative:

a) Scutiri fiscale pentru industriile creative

Cui se adresează?

• Companii care activează în domeniul industriilor creative.

Cum funcționează?

• Companiile beneficiază de scutirea la plata CAS pentru fiecare loc de muncă nou creat pe o perioadă de 3 ani. Beneficiarii nu își vor putea diminua artificial numărul de locuri de muncă din companie.
• Programul se poate desfășura online: compania va face dovada on-line a angajării unui nou salariat și va fi înscrisă în baza de date special concepută a companiilor scutite de plata CAS.
• Măsura nu presupune efort bugetar. Din contră, crearea de noi locuri de muncă va conduce la creșterea veniturilor din impozitele pe venit și pe profit.

b) Programul „Stimularea dezvoltării start-up-urilor în industriile creative”

Cui se adresează?

• Antreprenori care doresc să își deschidă o afacere în domeniul industriilor creative.

Cum funcționează?

• Înfiinţarea unor Centre de consultanţă gratuită pentru antreprenorii care vor să pornească o afacere în domeniul industriilor creative (suport pentru elaborarea planului de afaceri și a strategiilor viitoare, gestionarea unei afaceri, identificarea de parteneri, de surse de finanțare, protejarea drepturilor de autor si de proprietate intelectuala etc.).
• Centrele de consultanţă gratuită vor fi realizate de către beneficiarii care obțin fonduri prin POSDRU pentru servicii de consultanţă sau consiliere.
• Acești furnizori de formare vor avea obligația de a organiza o sesiune de consultanță pentru antreprenorii din industriile creative puțin o dată pe an.

c) Programul „Capitaluri de risc pentru industriile creative”

Cui se adresează?

• Companii care activează în domeniul industriilor creative.

Cum funcționează?

• Compania propune ideea de dezvoltare a afacerii unui administrator de fonduri cu capital de risc.
• În cazul în care acesta acceptă ideea și decide să investească în companie, statul oferă ca sprijin scutirea de la plata impozitului pe profit pe o perioadă de un an pentru PFA si trei ani pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Aceasta este perspectiva pe care o propun pentru sprijinirea industriilor creative.

Vă provoc însă la un dialog consistent pe această temă. Orice propunere suplimentară este binevenită! Vă provoc să creăm în loc să aruncăm cu pietre sau să distrugem. Care sunt soluțiile dumneavoastră?