Să nu-i lăsăm pe români victime ale saltului mortal și artificial al francului elvețian! Cer audierea BNR la Comisia de Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților pentru a-i proteja pe cei îndatorați de acest curs toxic

15 ianuarie 2015   |  64 comentarii

Situația financiară a numeroși români, care au contractat credite în franci elvețieni, este grav amenințată după ce Banca Naționala de la Berna a decis să renunțe la plafonul cursului de schimb al monedei elvețiene. La București, decizia a urcat imediat cursul oficial al francului elvețian până la nivelul record de 4,32 lei, în creștere cu 15% față de ziua precedentă, 14 ianuarie 2014. Concret, la o rată de 100 de franci elvețieni, de pildă, românul se vede nevoit să scoată din buzunar cu aproape 60 de lei mai mult de pe o zi pe alta, echivalentul a 60 de pâini sau a peste 11 litri de benzină, în urma unei mișcări pur artificiale a cursului de schimb.

Parlamentul României și BNR au datoria de a nu rămâne indiferente față de această situație și, mai ales, față de pericolele financiare la care sunt expuși românii îndatorați în franci elvețieni. Deja, mulți dintre ei fac mari eforturi ori sunt în imposibilitatea să-și achite creditele contractate, sub presiunea unui curs galopant.

Consider că situația impune un răspuns urgent pentru că evoluția francului riscă să arunce debitorii cei mai vulnerabili în stradă. Conform datelor BNR, peste 4% din ratele românilor sunt exprimate în franci elvețieni, în timp ce rata creditelor neperformante totale este de 15%.

În această situație, cer audierea urgentă a BNR și a guvernatorului Mugur Isărescu în Comisia de Buget, Finanțe și Bănci a Camerei Deputaților, pentru un punct de vedere și soluții concrete în sprijinul românilor afectați, în concordanță cu regulile europene și cu un sistem bancar sănătos. 

A.   Solicitarea se impune având în vedere că două proiecte de lege care vizează completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele pentru consumatori sunt tergiversate în dezbaterea parlamentară în urma poziției BNR (PL-x nr. 337/2014 și nr.345/2014).

B.   Solicitarea se impune având în vedere că interpelarea din 27 noiembrie 2013, pe aceeași temă, pe care am adresat-o în scris, din Parlament, guvernatorului Isărescu, a rămas fără răspuns. Acum 14 luni ceream conducerii Băncii Naționale să prezinte situația concretă a creditelor românilor în franci elvețieni, precum și soluțiile preconizate de BNR pentru sprijinirea celor puternic afectați de aprecierea monedei elvețiene. Reiau întrebările mai jos:

1.     La ce sumă se ridică valoarea totală a creditelor în franci elvețieni ale populației?

2.     Care este valoarea restanțelor pentru creditele în franci elvețieni și cât reprezintă aceasta din valoarea totală a creditelor neperformante?

3.     Care sunt modalitățile luate în calcul de BNR pentru a-i proteja pe debitorii români care au credite în franci elvețieni de mișcările artificiale și brutale ale cursului?

Pentru a sprijini debitorii, Franța, de pildă, a interzis creditele în franci elvețieni în 2013, iar Ungaria a stabilit un curs fix pentru forintul raportat la francul elvețian la care s-au rambursat ratele în perioada 2011-2014. În România, Tribunalul Galați a dat câștig de cauză debitorului, anul trecut, și a decis conversia creditului la cursul din data acordării, la care se poate adăuga o devalorizare de maximum 10%.

Fără a susține vreuna dintre aceste abordări, mă întreb dacă putem agrea un mecanism de sprijin pentru cei afectați de calamitățile financiare, similar cu cele existente în agricultură? Dar raportarea creditelor pentru nevoi personale, cel puțin, în lei, având în vedere că populația nu percepe riscul valutar la care se expune când veniturile sale sunt în lei, iar creditul în altă monedă?