‘Starea economică a națiunii. Evoluții și involuții sub guvernarea USL.’ Ceea ce nu va spune Ponta azi!

10 ianuarie 2013   |  52 comentarii

10 ianuarie 2013

Starea economică a națiunii. Evoluții și involuții sub guvernarea USL

Românii au nevoie de salarii și pensii mai mari, de școli, spitale sau drumuri performante. Pentru a crește bunăstarea românilor avem nevoie de:

  • Creștere economică considerabilă pe termen lung, măsuri ferme și transparente pentru a stimula această creștere.
  • Un buget public transparent care ține cont de realitățile economice și sociale, de obligațiile asumate de România față de instituțiile internaționale, dar și de obligațiile noastre față de generațiile viitoare.

Portretul economic al națiunii la începutul anului 2013 și soluțiile pentru accentuarea bunăstării românilor sunt sintetizate în acest raport.

Raportul actual este structurat în patru priorități ale anului 2013 și în trei anexe care sintetizează principalele evoluții și involuții economice:

1.     Împrumutul de 20 miliarde euro de la FMI, CE și BM. Rambursarea datoriei în anul 2013

2.     Adevărul privind absorbția fondurilor europene

3.     Creșterea economică, insuficientă pentru creșterea bunăstării

4.     Presiunile și riscurile europene

Anexa 1. Tabloul de bord al economiei românești

Anexa 2. Puncte tari și puncte slabe în dinamica economică și socială a României comparativ cu statele europene

Anexa 3. Propunerile de creștere economică lansate de partidele politice

USL nu beneficiază de o perioadă de grație. Guvernarea s-a schimbat în luna mai 2012, iar așteptările românilor sunt mari, puternic alimentate de promisiunile fără precedent lansate înainte și în timpul campaniei electorale. USL a încheiat demult perioada de grație pe care o cere iarăși acum. Dacă adăugăm lunilor de haos politic la minciunile electorale nemaiîntâlnite până acum vom ajunge la tabloul exact al iresponsabilității politice. USL a scufundat creșterea economică 2012 și „a pregătit” economia românească a anului 2013 cu minciuni. Guvernarea USL pendulează între minciună și iresponsabilitate de opt luni. Aceste jocuri nu se fac în fruntea țării.

1.     Împrumutul de 20 miliarde euro de la FMI, CE și BM. Rambursarea datoriei în anul 2013

În anul 2009, pe fondul crizei economice severe, România a angajat un împrumut cu instituțiile internaționale – FMI, CE și Banca Mondială (BM) – în valoare de 20 miliarde euro. BNR a recunoscut, prin vocea consilierul Adrian Vasilescu, că știa încă din anul 2008 că România avea nevoie de acest acord, dar că anunțul nu a fost făcut public întrucât anul 2008 era an electoral. Așadar, era o certitudine că România nu se mai putea împrumuta la costuri rezonabile încă din anul 2008. Cu toate acestea, banii obținuti din privatizarea BCR, veniturile bugetare în ansamblu, au fost irosite în deplină cunoștință sub semnătura fostului ministru de finanțe, Varujan Vosganian. Responsabilitatea gestiunii proaste a guvernului Tăriceanu, susținut de către PSD, nu a fost niciodată asumată public.

Anul 2012 este primul an în care a început rambursarea datoriei angajate prin acordul încheiat în anul 2009 cu FMI, CE și BM, cu o primă tranșă de peste 1,5 mld. euro. Din această sumă, cea mai mare parte a revenit BNR: 1,4 mld. euro, iar restul de 125 mil. euro a revenit Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Pentru anul 2013, avem de rambursat 4,95 mld. euro. Din această sumă, cea mai mare parte revine tot BNR: 3,97 mld. euro, iar restul de 977 mil. euro revine Ministerului Finanțelor Publice.

În anul 2014 vom da înapoi cea mai mare tranșă, în valoare de 5,14 mld. euro, din care BNR va rambursa 4,13 mld. euro, iar Guvernul puțin peste 1 mld. euro.

În următorii ani, rambursările scad sub 1,7 mld. euro.

Cea mai mare parte, de 11,1 mld. euro, a ajuns la BNR (de la FMI) și nu ridică probleme la restituire, nici nu pune presiune pe bugetul public. În cazul BNR, rambursarea va avea loc din rezervele internaționale, care se ridică la 35,4 mld. euro la 31 decembrie 2012. Vestea bună este că volumul acestora acoperă 7,3 luni de importuri la 31 octombrie 2012, adică peste pragul de 6 luni de importuri –  nivelul teoretic recomandat de confort. Valorificarea de către BNR a rezervelor în valută se face la dobânzi mici datorită situației de pe piețele financiare care operează cu dolari și euro.

Restul de 9,27 mld. euro revine Guvernului și necesită atenție suplimentară. Împrumutul de la FMI se ridică la 2,27 mld. euro, de la CE s-au împrumutat 5 mld. euro, iar de la BM un miliard euro. Rambursările MFP către CE încep abia din anul 2015.

O analiză mai detaliată a sumelor anuale de rambursat din împrumutul României, împreună cu evoluțiile celorlalți indicatori economici, se regăsește în Anexa 1 – „Tabloul de bord al economiei românești”.

Datorii în creștere. Datoria externă totală – publică și privată – este de 99,15 mld. euro în luna octombrie 2012, față de 96,95 mld. euro în aceeași lună  a anului anterior.

Serviciul datoriei externe, care reflectă valoarea de rambursat a ratelor la împrumuturile externe şi dobânzile, comisioanele şi alte cheltuieli de plată, a ajuns la 40,5 mld. euro în octombrie 2012, în creștere cu 9,6 mld. euro comparativ cu valoarea înregistrată la aceeași dată din anul 2011.

Arieratele bugetului general consolidat au reînceput să crească în 2012, după ce în anul 2011 ne-am încadrat în țintele stabilite cu FMI. În luna august au atins un maxim de 4,52 mld. lei, în special pe seama majorării arieratelor la nivelul autorităților locale. Arieratele au înregistrat o creștere de la 3,45 mld. lei în aprilie 2012 la 4,1 mld. lei în septembrie 2012. Responsabilitatea generării acestor arierate revine Guvernului Ponta.

Neîndeplinirea angajamentelor asumate cu FMI ar putea să ne coste încheierea unui nou acord preventiv și, prin urmare, scăderea credibilității României pe piețele financiare. România a acumulat întârzieri foarte mari în adoptarea reformelor convenite cu FMI și CE. În aceste condiții, o nouă înțelegere cu FMI este dificil de realizat. România are nevoie însă de credibilitate pe piețele financiare, iar imaginea bună pe care ne-am făcut-o s-a datorat în mare parte acordului încheiat cu FMI.

Obiectivul acordului de împrumut, de a oferi bani pentru realizarea reformelor, a fost îndeplinit, și a fost urmat de un acord de tip preventiv. Actualul acord preventiv cu FMI expiră în luna aprilie 2013. După cum ulciorul nu merge de multe ori la apă, tactica din trecut – prin care în cazul neîndeplinirii condițiilor asumate se blocau tragerile, acordul era anulat și se încheia unul nou – nu mai poate fi folosită. Sub guvernarea Ponta, România nu și-a îndeplinit obligațiile. Pentru a discuta despre stabilirea unui nou acord de tip preventiv, nemaifiind implicate împrumuturi efective, România trebuie să dovedească si sa castige credibilitate prin îndeplinirea propriilor obligații. Altfel, prestigiul celor trei instituții internaționale se deteriorează și nu vor accepta un nou acord. Guvernarea USL a cuprins o perioadă considerabilă din derularea acordului de tip preventiv. Dar, chiar dacă și-a asumat ținte și temene limită pentru reformele structurale, nici măcar pe acelea nu le-a respectat.

Care sunt criteriile respectate din acordul cu instituțiile internaționale și unde pică România testul FMI?

România a reușit să numească în timp util manageri privați pentru companiile TAROM, CFR Infrastructură, Administrația Canalelor Navigabile Constanța și Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (succese relative, întrucât chiar și aceste procese au fost politizate *) și să respecte termenul de lansare a licitaţiei pentru vânzarea a 15% din acţiunile deținute de stat la Transgaz în septembrie 2012.

În plus, prețul la gazele naturale a crescut cu 5% pentru consumatorii privați și cu 10% pentru cei industriali de la jumătatea lui septembrie 2012.

Cele mai multe amânări de termene și nerespectări ale datelor limită sunt înregistrate în privința companiilor de stat. Potrivit angajamentelor asumate, astăzi ar fi trebuit să avem manageri privați la 57 de companii de stat. Guvernul a numit noi echipe de manageri doar în cazul a 4 companii.

Hidroelectrica ar fi trebuit să fie prima companie cu conducere privată, însă procedura a fost amânată ca urmare a intrării în insolvență a producătorului în luna iunie 2012. Companiile Electrica Furnizare şi Complexul Energetic Oltenia, CFR Marfă, CFR Călători ar fi trebuit să aibă management privat până la finele lunii septembrie, însă procedura a fost amânată pentru luna martie 2013. Pentru Romgaz, Nuclearelectrica şi Transgaz termenul era finele acestui an; nici din aceste angajamente nu a fost realizat nimic. La toate acestea se adaugă eșecul răsunător al privatizării Oltchim. Compania Naţională Autostrăzi și Drumuri Naționale, Compania Naţională Telecomunicații C.F.R., Societatea Electrificare C.F.R. și Metrorex sunt alte companii pentru care încă nu s-a luat decizia componenței consiliilor de administrație. Privatizarea a 20% din acțiunile societății TAROM, cu termen de realizare la mijlocul lunii noiembrie, a fost amânată pentru martie 2013. La fel, privatizarea pachetului majoritar al societății „CFR Marfă”, care trebuia efectuată până la 15 decembrie 2012, a fost amânată pentru luna iulie 2013.

Reforma Sănătății continuă să se afle pe masa negocierilor. În anul 2012, deși au fost lansate în dezbatere publică două proiecte de lege, nici unul nu a fost implementat. Mai grav este că nimic din ce a fost discutat tot anul trecut nu va fi respectat. Noul Ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, susține că va propune delegației FMI, CE şi BM un calendar al modificărilor Legii privind reforma în sănătate și că până la 30 aprilie va fi stabilit pachetul serviciilor medicale de bază. În plus, Ministerul Sănătății nu a reușit încă să facă publice pe site-ul propriu situațiile financiare ale spitalelor publice din țară.

2.     Adevărul privind fondurile europene: absorbția a tras pe linie moartă

Rata absorbției a crescut de la 7,46% la sfârșitul lunii aprilie 2012 la 9,67% în luna iulie 2012, reacție inerțială ce ține de rambursările CE pentru proiectele finanțate cu bani europeni.

Ulterior, procesul de absorbție a banilor europeni s-a blocat la 9,72% la sfârșitul lunii noiembrie 2012. Guvernul Ponta a fost mustrat pentru nepăsarea de care a dat dovadă  în absorbția banilor europeni o dată cu blocarea fondurilor pentru o parte a programelor românești. Mii de români, începând de la micile firme care au contractat proiecte și până la studenții care nu și-au mai primit bursele, au avut de suferit. Deși premierul Ponta a dat dovadă de un superoptimism privind deblocarea fondurilor, niciun euro în plus nu a fost primit în luna noiembrie 2012, conform ultimelor date oficiale disponibile.

În aceste condiții, perspectivele pentru anul 2013 sunt sumbre. Ultima noutate în domeniu se înscrie tot pe lista neagră: rambursările pentru unele programe din fonduri europene nu vor fi plătite de Comisia Europeana anul acesta. Înseamnă un buget sărăcit pentru anul 2013, perspective reduse de creștere economică și un nou semnal de avertizare pentru guvernul Ponta.

3.     Creșterea economică, insuficientă pentru creșterea bunăstării

Semnal îngrijorător: creșterea economică în anul 2012 se înscrie între 0,2% și 0,4%, nicidecum la nivelul optimist anunțat de Guvernul Ponta. Creșterea economică a încetinit semnificativ în ultimele 8 luni ale anului 2012. Comparativ cu începutul anului 2012, în care intram cu o creștere economică prognozată la 2,5%, începutul anului 2013 stă sub semnul unei stagnări economice a anului 2012 (conform celor mai pesimiste scenarii) și a unei creșteri foarte reduse, de 0,4%, în anul 2012 (conform senariului optimist). Astăzi, ca urmare a declinului înregistrat de principalele sectoare economice în ultimele 8 luni față de trendul pozitiv manifestat de acestea în perioada ianuarie-mai 2012, ne aşteptăm la o creştere moderată a PIB în 2012 de 0,3%-0,4% conform estimărilor PDL, comparativ cu ţinta asumată de guvernul Ponta de 1,7% creştere PIB în strategia fiscal-bugetară.

Guvernul Ponta nu a reuşit să relanseze producţia industrială, care a înregistrat o creştere moderată de 0,3% în perioada mai-noiembrie 2012 faţă de perioada corespunzătoare a anului anterior şi de numai 0,2% în anul 2012 faţă de 2011. Practiv, guvernul Ponta nu și-a realizat obiectivul, dacă luăm în considerare ţinta asumată de creştere cu 1,9% a producţiei industriale. De asemenea, activitatea din domeniul energiei electrice, termice, gaze şi-a încetinit rapid ritmul de creştere, ajungând chiar la valori negative în octombrie-noiembrie. Prăbuşirea lucrărilor de construcţii este fără precedent: de la o țintă de creștere de 2,7% pentru anul 2012, construcțiile s-au majorat nesemnificativ, cu doar  0,2%. Construcţiile noi, care au avut o creştere medie de peste 20% în guvernul Ungureanu, şi-au redus rapid ritmul în guvernarea Ponta la o medie de 5%. Ba mai mult, în lunile octombrie-noiembrie se observă trecerea către ritmuri negative. Componente importante ale cererii şi-au diminuat ritmul de creştere a volumului cifrei de afaceri în timpul guvernării Ponta. Este vorba de comerţul cu autovehicule, serviciile de transport şi comunicaţii, care vor încheia anul 2012 cu o reducere a volumului cifrei de afaceri comparativ cu 2011.

Toate acestea sunt doar câteva semnale de alarmă ale derapajului economiei, cu efecte negative şi pentru anul 2013. Prin urmare, pentru acest an ne aşteptăm la o creştere a PIB cu 1,5%, în condiţiile menţinerii politicilor guvernamentale actuale.

Perspectivele anului 2013 sunt alarmante pentru ca nu se întrevede nicio măsură fermă pentru relansarea viguroasă a creșterii economice, în pofida promisiunilor competitorilor electorali. Anul 2013 nu va fi prea bun nici pentru economia europeană. La sfârșit de an 2012, scăderea UE este prognozată la 0,3% din PIB, iar cea din zona euro la 0,4% din PIB. Zona euro va intra cu stângul în anul ce urmează. Prognozele arată o creștere economică anemică, de doar 0,1% pentru zona euro și de 0,4% pentru UE, relansarea economică fiind așteptată abia în a doua jumătate a lui 2013. Legată de marea corabie europeană, barca românească stă sub norii amenințători de furtună de deasupra statelor Uniunii.

Creșterea taxelor nu este o soluție pentru stimularea creșterii economice, dată fiind dimensiunea ridicată a evaziunii fiscale din România. Mai degrabă se poate miza pe spațiul care există pentru îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat. Evaziunea fiscală se ridică la 10,3% din PIB în anul 2010, conform ultimelor date disponibile, din care cea mai mare parte provine din munca la negru (5,9% din PIB) și TVA (3,6% din PIB). Pentru mai multe detalii, vezi tabelul IX din Anexa 1 – „Tabloul de bord al economiei românești”.

Românii nu câștigă în medie cu nimic mai mult după creșterea salarială bugetară, în timp ce creșterile de prețuri au depășit așteptările în anul 2012. Câștigul salarial mediu net a rămas neschimbat, deși salariile bugetarilor au crescut cu 8% la mijlocul anului 2012. Astfel, dacă în luna aprilie 2012, venitul mediu al unui salariat ajungea la 1.553 lei, în luna octombrie 2012 era aproape la fel, ba cu un leu mai mic, mai exact 1552 lei, conform ultimelor date oficiale ale INS.

Indexarea pensiilor în anul 2013 cu 5,7% este o obligație legală. Un pensionar primește cu doar 5 lei mai mult în trimestrul al treilea din anul 2012 comparativ cu primul trimestru al anului 2012. Dacă pensia medie lunară a fost de 766 lei în trimestrul I din anul 2012, în al treilea trimestru a urcat la 771 lei.

Prețurile au crescut puternic, iar puterea de cumpărare s-a diminuat semnificativ. Inflația a crescut de peste 2,5 ori în numai 7 luni, de la un nivel de 1,8% în aprilie 2012 la 4,56% în noiembrie 2012. Asta înseamnă o scădere usturătoare a puterii de cumpărare a românilor. În luna noiembrie 2012 ne-am situat pe locul 2 în topul țărilor cu cea mai mare rată a inflației, după Ungaria. Inflaţia anuală în România a fost aproape dublă față de media europeană. Din păcate, nici în anul 2013 nu va fi mai bine. Comisia Națională de Prognoză estimează o medie anuală a inflației de 4,9%, în tandem cu previziunile CE. Practic, în România inflația crește cu 1,4 puncte procentuale în anul 2013 comparativ cu anul care tocmai s-a încheiat, în condițiile în care inflația din zona euro și cea de la nivelul întregii UE este prognozată să scadă cu câte 0,7 puncte procentuale fiecare.

Niciun avans al exporturilor în anul 2012. Dinamica exporturilor ne semnalează gradul de competitivitate a economiei proprii. Ea trebuie corelată și cu dinamica deficitului comercial, adică diferență dintre volumul exporturilor și al importurilor. Economia românească a fost susținută masiv de exporturile record înregistrate în anul 2011(au crescut cu peste 21% față de anul 2010). Drept urmare, ponderea exporturilor românești în totalul exporturilor globale a crescut ușor, de la 0,32% în anul 2010 la 0,34% în anul 2011, conform ultimelor date oficiale disponibile.

Din păcate, ritmul nu a mai fost menținut în anul 2012: exporturile au scăzut cu 0,2% și au ajuns la 41,9 mld. euro în primele 11 luni din an comparativ cu aceeași perioadă din 2011. Importurile au rămas la aproximativ același nivel ca anul trecut, de 50,6 mld. euro (au scăzut cu 0,01%), dacă păstrăm aceeași perioadă de raportare. Deficitul comercial a fost de 8,67 mld. euro, mai mare cu 68,9 mil. euro față de cel înregistrat în primele 11 luni din anul 2011. O economie mică, cum este economia României, are nevoie de exporturi masive pentru a stimula creșterea economică în anii următori. Or, dependența de piața comunitară în stagnare în anul 2013 nu ne oferă niciun motiv de optimism.

Anexa 1 – „Tabloul de bord al economiei românești” si  Anexa 2 – „Puncte tari și slabe ale economiei românești” prezintă situația amănunțită a economiei românești în context european, principalele evoluții și involuții.

Grija principală a guvernului Ponta ar trebui să fie creșterea economică. Însă bugetul pentru anul 2013 este ținut sub cheie, iar noul Program de guvernare al USL este complet lipsit de credibilitate din cauza absenței unui calendar de implementare a măsurilor promise. Anexa 3 – „Propuneri de creștere economică” sintetizeaza măsurile de creștere economică implementate sub guvernarea PDL și a celor asumate prin programul de guvernare al PDL, comparativ cu declarațiile actualilor miniștri USL și a propunerilor de creștere economică din programul de guvernare al USL.

4.     Presiunile și riscurile europene

Butoiul cu pulbere la nivel european: rata șomajului. Rata șomajului în Romania a ajuns la 6,7% în luna noiembrie 2012. La nivel european, ne aflăm pe locul 5 în UE între țările cu cele mai mici rate ale șomajului, la o distanță considerabilă față de media europeană de 10,7%. Rata ridicată a șomajului din țările europene începe să trimită acasă românii. Dacă întoarcerea lor nu va avea loc dintr-o dată și nu vom asista la o explozie a ratei șomajului în lunile ce vor veni, ne putem aștepta totuși la scăderea remitențelor, adică a sumelor de bani trimise acasă de românii care lucrează în străinătate. Veștile care sosesc din Europa pentru anul 2013 nu sunt deloc îmbucurătoare. În zona euro, rata șomajului va crește de la 11,3%, cât se estimează pentru acest an, la 11,8% în 2013, iar la nivelul întregii UE de la 10,5% la 10,9%.

Anul 2013 nu este lipsit de presiunile electorale și, implicit, economice europene. Alegerile parlamentare în februarie din Italia și cele federale în septembrie 2013 din Germania pot conduce la divizarea scenei politice, ceea ce va pune în pericol continuarea reformelor demarate. În plus, este plauzibil ca atenția asupra problemelor economice să fie diminuată în favoarea campaniilor electorale. Euro-scepticismul englez ar putea să ducă până la un referendum organizat în anul 2013 privind rămânerea Marii Britanii în spațiul comunitar, ceea ce pune presiune suplimentară pe politicile europene. La toate acestea se adaugă problemele persistente pe plan intern ale statelor membre ale UE: ratele foarte ridicate ale șomajului în Spania și Grecia, disputele asupra taxei pe veniturile mari în Franța, diferențele de opinie între Franța și Germania pe marginea politicilor sociale europene ale viitorului, dar nu numai. În vederea continuării reformei instituționale și a consolidării fiscale, în anul 2013 se prefigurează realizarea primei etape a Uniunii bancare în UE, mecanismul unic de supraveghere.  

Anexe:

Anexa 1. Tabloul de bord al economiei romanesti

Anexa 2. Puncte tari si slabe ale economiei romanesti in context european

Anexa 3. Propuneri de crestere economica lansate de partidele politice si de alte institutii

 

*) Despre politizarea institutiilor publice si a companiilor de stat vom scrie mult timp de acum inainte:

·     La Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., președintele TSD Constanța a fost numit în funcția de Director Comercial.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-directori-noi-la-administratia-portului-constanta-135663

·     La S.C. Conpet S.A., unul din liderii organizației locale PNL, membru al Biroului Politic Prahova și fost președinte interimar al PNL Ploiești, a fost numit Director General Interimar.

http://www.ziarulprahova.ro/stiri/administratia-locala/114043/i-din-3-august-i-alexandri-nicolae-va-deveni-oficial-director-general-la-conpet

·     La CE Oltenia, un fost membru al organizației județene PSD Gorj a fost numit Director General (acesta a demisionat din funcția politică pentru a prelua funcția de Director General).

http://www.gorj-domino.com/laurentiu-ciurel-noul-director-general-al-ceo-constantin-balasoiu-veronica-nica-si-sorin-alecu-au-demisionat/

·     La Romgaz, un membru PSD care este rudă cu președintele nou ales al Consiliului Județean Sibiu, unde societatea își are sediul, a fost numit Director General.

http://www.gandul.info/news/noul-director-al-romgaz-este-urmarit-penal-in-dosarul-interagro-ioan-niculae-guvernul-nu-a-discutat-despre-demiterea-sa-9726792

·     La Oil Terminal, un membru PNL, consilier județean în perioada 2008-2012, a fost numit în funcția de Director General.

http://www.cugetliber.ro/stiri-economie-cine-este-noul-director-general-al-oil-terminal-si-8221-137539

·     La Electrica Distribuție Muntenia Nord, un membru USL, consilier județean în Prahova, a fost numit în funcția de Director General.

http://www.observatorulph.ro/economic/cine-este-noul-director-al-electrica-muntenia-nord