The Economist: Coeziunea sociala a devenit o scuza pentru evitarea reformelor necesare in Europa

Dupa ce v-am plimbat nu demult pe axa deficitului bugetar Atena-Bucuresti-Sofia, astazi mergem pe axa Londra-Washington-Bucuresti si survolam pachetele de reforma sociala si masurile active pentru crearea de locuri de munca si absorbtia somerilor.

LONDRA

Pornim la drum cu un excelent articol aparut in The Economist, transmis de catre Agerpress. Merita sa cugetam.

Londra, 29 ian /Agerpres/ – „Coeziunea socială este una dintre acele valori la care toţi europenii decenţi pot adera. Ea prespune mai puţin conflict social şi mai puţină inegalitate decât America şi Marea Britanie pot da dovadă. Unele ţări, şi în special Germania, reuşesc să împace armonia socială cu reforma economică. În ultimii 10 ani, ca urmare a unui management eficient şi a unor sindicate înţelegătoare, Germania a reuşit, printre altele, să îşi ţină sub control sectorul public, să îşi menţină şomajul la cote scăzute şi să îşi recâştige din competitivitatea pierdută. În alte părţi însă, notează publicaţia britanică The Economist, necesitatea de a păstra coeziunea socială, o idee repetată atât de politicienii de dreapta cât şi de cei de stânga, a devenit o scuză pentru a evita reformele.

În Grecia, spre exemplu, guvernul socialist al lui Giorgios Papandreu, vorbeşte despre coeziunea socială pentru a evita reducerea drastică a cheltuielilor dintr-un sector public supradimensionat.

În Spania, premierul socialist, José Luis Rodríguez Zapatero vehiculează ideea de coeziune socială pentru a menţine legislaţia privind piaţa muncii care face îngrozitor de scumpă concedierea angajaţilor permanenţi.

Chiar şi preşedintele francez conservator, Nicolas Sarkozy, nu doreşte să strice coeziunea socială şi să rişte revolte în stradă, insistând asupra reformelor privind piaţa muncii, pensiile, şi asistenţa oferită de stat.

Potrivit The Economist, în toate aceste acţiuni pot fi detectate două aspecte comune.

– Primul este că dorinţa naturală de coeziune socială este folosită abuziv pentru a justifica protecţia ‘celor din interior’ – a acelora cu slujbe permanente în cadrul uniunilor sau în profesii privilegiate. Însă costul protejării ‘insiderilor’ se reflectă în special asupra ‘celor din exterior’, a ‘outsiderilor’ şi anume a şomerilor şi a lucrătorilor temporari, în special din rândul tinerilor şi imigranţilor. Or, prăpastia dintre ‘cei din interior’ şi ‘cei din exterior’ distruge coeziunea socială pe care politicile vehiculate de politicieni doresc să o păstreze. În plus, pe termen lung, ideea se dovedeşte dezavantajoasă pentru toată lumea, deoarece angajatorii nu formeaza profesional/califică suplimentar la locul de muncă muncitorii temporari – o problemă particulară în economii cum e cea spaniolă şi cea italiană unde noi contracte permanente sunt rare. Această lipsă de calificare la locul de muncă este unul dintre principalele motive pentru care creşterea productivităţii în Europa s-a situat în ultimii zece ani în mod constant sub cea din America.

– Un al doilea aspect comun este că este posibil ca această coeziune socială să devină o scuză pentru a apăra privilegiile sectorului public, în prezent ultimul bastion al sindicatelor. Pe teritoriul european, mulţi lucrători din sectorul privat s-au trezit cu salariile, pensiile şi alte beneficii îngheţate sau reduse de angajatorii care întâmpinau probleme financiare în timpul recesiunii. Cu toate acestea, majoritatea guvernelor, chiar şi cel al Marii Britanii, s-au dovedit reticente să aplice un tratament similar sectorului public. Una dintre consecinţe a fost faptul că statul a ajuns să ia o parte mai mare din PIB, care va aduce sigur impozite mai mari. O altă consecinţă este că salariile şi beneficiile din sectorul bugetar s-au extins aşa cum o castă exclusivistă îşi extinde privilegiile.

Potrivit The Economist, majoritatea guvernelor par prea paralizate de retorica lor ineptă despre coeziunea socială pentru a mai acţiona, în pofida necesităţii de a face ceva pentru a contracara deficitele uriaşe.

Confruntat cu un deficit bugetar uriaş şi cu recesiunea, guvernul irlandez a decis să reducă din cheltuielile publice şi taie din salarii. În mod deloc surprinzător, lucrătorii şi sindicatele nu s-au bucurat, însă tratamentul dur a început să îşi facă efectul, iar Irlanda iese din recesiune, finanţele publice se îmbunătăţesc iar economia îşi recapătă din competitivitate pierdută în cadrul zonei euro.

Nu este întotdeauna necesar să te confrunţi cu grevele. Italia şi Spania ar putea învăţa trucul Germaniei de a face reformă fără revolte. Acest lucru s-ar putea dovedi însă peste putinţa unor state ca Grecia care, probabil, nu au alternativă decât să copieze Irlanda.

Pentru publicaţia britanică, ceea ce trebuie să înţeleagă toate guvernele europene este că multe dintre politicile adoptate în numele coeziunii sociale nu promovează compasiunea. Mai degrabă, ele încurajează declinul, atrag diviziuni şi ameninţă armonia pe care pretind să o alimenteze„.

WASHINGTON

Ce face Obama? Un alt articol, reprodus de catre acelasi Agerpres raspunde: Obama susţine acordarea de stimulente fiscale pentru reducerea şomajului în SUA.

Washington, 29 ian /Agerpres/ – „Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a cerut din nou vineri stimulente fiscale pentru crearea de noi locuri de muncă, declarând că este nevoie de eforturi mai mari, chiar dacă administraţia ‘a oprit şuvoiul locurilor de muncă pierdute’, transmite AP.

Companiile vor primi un credit fiscal de 5.000 de dolari pentru fiecare nou angajat în 2010 iar oamenii de afaceri care majorează în acest an salariile pentru muncitorii existenţi vor fi despăgubiţi pentru taxele suplimentare pe care le-ar avea de plătit la asigurările sociale, a explicat şeful statului american.

Nici o companie nu poate obţine mai mult de 500.000 din aceste stimulente fiscale combinate iar programul se adresează în special micilor întreprinderi decât marilor corporaţii.

‘Este timpul ca America să se întoarcă la lucru. Am avut doi ani foarte duri. Şi în timp ce aceste propuneri vor crea locuri de muncă în SUA, vom avea un lung drum de parcurs pentru a avea din nou milioanele de locuri de muncă pierdute în timpul recesiunii’, a afirmat Barack Obama.

Rata şomajului în SUA a rămas nemodificată la 10,0 procente din populaţia activă în luna decembrie 2009.

Datele pe luna decembrie încheie un an dezastruos pentru piaţa muncii din SUA. Angajatorii au eliminat 4,2 milioane locuri de muncă în 2009, iar rata medie a şomajului s-a situat la 9,3 procente, comparativ cu o medie de 5,8 procente în 2008 şi o medie de 4,6 procente în 2007. În total, economia americană a pierdut peste opt milioane de locuri de muncă de la debutul recesiunii, în luna decembrie 2007.

Majoritatea economiştilor se tem că nici 2010 nu va fi un an mai bun. La reuniunea de politică monetară de luna trecută, oficialii Rezervei Federale au anticipat că rata şomajului va scădea ‘doar gradual’.

Atât Fed, cât şi majoritatea economiştilor se aşteaptă ca rata şomajului să rămână peste nouă procente, până la finele acestui an.”

BUCURESTI

La final, vine si intrebarea invariabila: ce face guvernul Boc? Raspunsul este oferit tot de catre Agerpres. Săptămâna viitoare va fi adoptat actul normativ privind şomajul tehnic, iar ministrilor Videanu, Vladescu si Seitan li s-au cerut urgent propuneri ferme de masuri active si acte normative necesare pentru absorbtia celor 500 milioane de euro din FSE.

Bucureşti, 29 ian /Agerpres/ – „‘Vom adopta săptămâna viitoare Ordonanţa de Urgenţă privind şomajul tehnic. Este o măsură care va ajuta economia românească, pe de o parte, iar pe de altă parte, mulţi oameni să îşi păstreze locurile de muncă. Nu în ultimul rând, va ajuta firmele să poată avea un sprijin din partea statului pentru ca în această perioadă dificilă să putem păstra cât mai multe locuri de muncă”, a spus Boc.

Premierul a precizat că preocuparea majoră a guvernului o reprezintă ‘locul de muncă al românului’.

‘Această măsură va fi adoptată săptămâna viitoare. Avem acum şi cadrul financiar şi legislativ. Este o măsură aşteptată de patronate şi sindicate şi va fi aplicată începând cu 1 februarie’, a adăugat Emil Boc.

De asemenea, premierul a mai anunţat că, în maximum două săptămâni, Comandamentul pentru investiţii şi locuri de muncă şi eliminarea somajului va oferi guvernului un proiect de act normativ pentru stimularea întreprinderilor care anjazează şomeri.

‘Firmele care vor angaja şomeri vor beneficia de anumite facilităţi pentru încurajarea mediului de afaceri să utilizeze forţa de muncă disponibilă’, a spus Boc.”

„Premierul Emil Boc a cerut Ministerul Muncii să pregătească actele normative subsecvente pentru programul privind angajarea şomerilor, derulat din Fondul Social European. În cadrul acestui program de peste o jumătate de miliard de euro, Ministerul Muncii va pregăti actele normative subsecvente pentru a-l face mult mai accesibil şi mult mai cunoscut firmelor. Şi, pe acest program, firmele care angajează tineri şi şomeri de peste 40 de ani, dar şi persoane cu nevoi speciale pot plăti din bani europeni până la 50 la sută din salariu şomerului angajat, pe o perioadă de un an’, a precizat Boc.”