Trei priorităţi pentru noua sesiune parlamentară: legea cotelor de gen, legea CONACO şi o strategie pentru dezvoltarea pieţei de asigurări RCA în România

Astăzi, 25 ianuarie, am susținut alături de Cristian Muntean, președinte al Asociației Societăților de Service Auto Independente, o conferință de presă cu privire la provocările pieței de asigurări RCA și soluțiile propuse.

Vă redau integral transcriptul intervenției mele:

Intru în noua sesiune parlamentară cu trei priorităţi: legea cotelor de gen, legea CONACO şi cu o strategie pentru dezvoltarea pieţei de asigurări RCA în România.

Câteva cuvinte despre fiecare:

1. Referitor la legea cotelor de gen, cer dezbaterea şi adoptarea acesteia în procedura de urgenţă parlamentară. Pachetul acestei reforme a clasei politice conţine două legi prin care introducem criteriul reprezentării fiecărui gen a cel puţin 30% din candidaţi pe listele electorale la alegerile locale şi parlamentare. Acest pachet de legi este semnat de peste 150 de parlamentari din toate partidele politice. Cele mai mari două partide politice, PNL şi PSD, şi-au anunţat public susţinerea acestui principiu de reprezentare politică prin lege.

Când reuşeşti într-un domeniu, politica nu face excepţie, e bine să retrimiţi liftul jos şi să-ţi dedici o bună parte din timpul tău pentru a ajuta alţi tineri şi alte doamne să reuşească.

Suntem prea săraci ca să mai neglijăm jumătate din populaţia României. Acea jumătate mai educată, cu o pondere mult mai mare a studiilor superioare în ştiinţele guvernării. Am convingerea că dacă dăm putere femeilor, dăm putere educaţiei şi sănătăţii, dăm putere societăţii în ansamblul său, iar politica ar fi mai bună.

Responsabilitatea deciziilor trebuie împărţită mai echilibrat între femei şi bărbaţi, nu doar greutăţile vieţii. Cred că toată lumea e de acord că nimeni nu depăşeşte contribuţia femeilor la dezvoltarea societăţii exprimată în ore-muncă. Dar contribuţia româncelor la decizia publică locală şi parlamentară este de sub 10%, sub jumătate din media mondială, chiar sub o treime din media europeană. Lumea întreagă a ridicat la Davos în ultimele zile problemele discriminării de gen în economie şi politică. La noi lucrurile mai grave sunt în zona politică.

Am militat pentru umanizarea politicii prin acest principiu al echilibrului de gen când eram cercetător la Academia Română neimplicată politic, când am devenit membră de partid, cu atât mai mult azi, ca deputat cu rol de iniţiator de legi şi ca Prim-Vicepreședinte al PNL.

2. Legea pentru înfiinţarea Consiliului Naţional de Competitivitate, pe scurt CoNaCo, presupune crearea unui fel de „minister al viitorului”, dar mult mai suplu, cu 18 angajaţi – experţi de elită, cu capacitate analitică, comparativă şi prospectivă care să identifice cele mai scurte şi mai eficiente metode de creştere a nivelului de trai al românilor. În propunerea mea de lege acest CoNaCo este independent politic şi face recomandări executivului şi Parlamentului.

Această inovaţie instituţională este cerută şi în raportul celor 5 preşedinţi ai UE din vara anului 2015. În planul european de acţiune s-a introdus propunerea înfiinţării autorităţilor naţionale pentru competitivitate. România are o economie mică care riscă să devină şi mai mică fără inovaţie, fără tehnologie, fără infrastructură, fără educaţie, pe scurt fără competitivitate.

În prezent această lege a plecat cu aviz tacit de la Camera Deputaţilor şi este în dezbatere în comisia de specialitate a Senatului. Doamna ministru a finanţelor şi premierul României mi-au transmis în scris că susţin ideea creării unei instituţii dedicate creşterii competitivităţii în România, ca răspuns la scrisoarea deschisă pe care am transmis-o imediat ce s-a instalat noul Guvern. Mai mult de atât, Reprezentanţa Comisiei Europene în România va găzdui în luna februarie o dezbatere publică în jurul acestui proiect de lege la care vor fi invitaţi toţi cei interesaţi şi implicaţi, inclusiv experţi europeni în materie. Veţi fi la timp şi dvs anunţaţi.

3. Strategia privind dezvoltarea sănătoasă a pieţei RCA în România

Propun spre dezbatere publică 8 soluții privind piața RCA. Le-am transmis acum o săptămână în cadrul grupurilor de lucru ale ASF la care am fost recent invitată să particip. Azi le fac publice, în cadrul audierii parlamentare din comisiile reunite de buget, în speranţa că acestea vor fi îmbunătăţite şi completate de către participanţii instituţionali şi experţii pieţei:

Soluţia 1. Creşterea competiţiei pe piaţa RCA, benefică pentru consumator prin presiunea pusă pe preţuri. Cum? Prin două măsuri:

– Înfiinţarea Exim Asig, pe lângă Eximbank, pe piaţa asigurărilor de tip RCA.

Să nu fiţi uimiţi că încep cu această propunere. Toate ţările responsabile care îşi protejează cetăţenii au câte o firmă de asigurări cu acţionar majoritar de stat. Vă dau două exemple: Austria şi Polonia. VIG are acţionar Primăria din Viena, iar PZU – statul Polonez. Atunci când preţurile asigurărilor cresc prea mult, firma de stat intervine şi oferă preţuri mai mici, iar ceilalţi jucători sunt nevoiţi să reducă preţurile dacă vor să rămână în piaţă.

– Relaxarea condiţiilor şi a barierelor administrative la intrarea pe piaţă RCA, în scopul atragerii mai multor asiguratori pe acest segment. Mă gândesc inclusiv la asiguratori din afara României (ce ar putea desfăşura activitate în baza libertăţii de a presta servicii pe întreg teritoriul UE), însoţită de o analiză a impactului asupra protecţiei consumatorului.

Soluţia 2. Aplicarea principiului proporţionalităţii dintre valoarea daunalității şi creşterea de prima RCA. Dacă daunalitatea a crescut în ultimul an cu 50%, atunci poliţa RCA să crească proporţional, cu 50% şi nu cu 400%, aşa cum se întâmplă în prezent.

Soluţia 3. Simplificarea procedurilor de transfer a clasei de bonus în cazul achiziţionării unui vehicul nou.

În prezent, clasa de bonus se pierde de către asigurat în momentul în care îşi achiziţionează un nou autovehicul şi o ia de la început de la clasa B0, ceea ce nu cred că este deloc în regulă. Mai degrabă e o formă de supraprofit nejustificat  în asigurări.

Soluţia 4. Flexibilizarea modului de achiziţionare a poliţelor RCA prin :

– Posibilitatea încheierii RCA şi pentru perioade mai mici (1-3 luni) sau prin

– Plata în rate lunare/trimestriale a asigurării RCA (mai ales pentru protejarea celor cu venituri mici).

– Totodată, cred că este necesară acordarea posibilităţii suspendării poliţei RCA pe perioada în care vehiculul nu este utilizat (ex: prin scoaterea din circulaţie cu caracter temporar a autovehiculului).

Astfel, durata de asigurare va fi stabilită în funcţie de nevoia asiguratului şi nu în funcţie de voinţa asiguratorului, aşa cum se întâmplă în prezent.

Soluţia 5. Creşterea gradului de cuprindere în asigurare prin:

– creşterea disciplinei prin implicarea mai activă a poliţei – acest lucru implică sancţionarea pe scară largă în trafic a şoferilor care conduc maşini fără RCA

– În egală măsură, cer Guvernului să dispună CNADNR furnizarea de informaţii privind maşinile aflate în trafic.

Astfel, va creşte gradul de cuprindere  a parcului auto naţional, care în prezent este sub limitele admise de UE. Acest grad scăzut de cuprindere este un argument solid folosit deja de către asiguratori pentru creşterea preţului RCA, pe bună dreptate, şi asta pentru că nu este îndeplinit principiul contributivităţii.

Soluţia 6. Emiterea poliţelor RCA în funcţie de istoricul şoferului, prin individualizarea cu acurateţe mai mare a riscurilor. Cum? Poliţia/DRPCIV ar trebui să acorde acces la informaţii privind istoricul şi comportamentul în trafic al şoferilor.

Prin această măsură creşte responsabilitatea şoferului în trafic. Cei cu accidente şi abateri grave ar trebui să plătească o poliţă RCA mai mare, pentru că au un profil de risc accentuat, iar şoferii responsabili, cu istoric curat, să plătească mai puţin decât în prezent valoarea RCA.

Soluţia 7. Creşterea calităţii serviciilor şi responsabilizarea clientului în alegerea asiguratorului RCA prin modificarea întregului sistem de despăgubire RCA. Asta înseamnă introducerea decontării directe, adică posibilitatea ca o dauna să fie plătită de către asiguratorul părţii păgubite, urmând ca societatea respectivă să îşi recupereze contravaloarea despăgubirii de la asiguratorul părţii vinovate.

Prin această măsură responsabilizăm şoferul atunci când îşi alege asiguratorul RCA ştiind că acesta îl va despăgubi în caz de dăuna. Aşadar, asiguratorii nu vor mai fi aleşi pe criteriul „cel mai mic preţ”, ci în funcţie de seriozitatea asiguratorului.

Soluţia 8. Diminuarea cheltuielilor de intermediere a poliţelor RCA prin: separarea brokerilor de asiguratori. Astfel, comisionul brokerilor să fie încasat separat de la clienţi. Suma plătită de clienţi ar avea 2 componente: prima RCA plătită către asigurator + comision de intermediere încasat separat de către brokeri.

Aproximativ 65% din poliţele de asigurări sunt vândute de către brokeri. Restul de 35% nu cred că ar trebui să suporte costul unui comision de intermediere care nu există în realitate.